Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

-un cäpitan ín fosta armatä imperialä taristä, naturalizat turc;-proprietarul unui atelier de reparat pneuri, cetätean turc;-un agent al Biroului 2 din Politia turcä, originär din Odessa dar naturalizat turc, inginer de profesie;-un inginer jurnalist, important membru al evreimii internationale, evreu rus din Odessa dar cu cetätenie sud-americanä; avea stränse legäturi cu Kominternul §i cu Intelligence Service-ul, de peste 20 de ani fiind un pretios colaboratoral NKVD-ului1.

Pe toatä durata verii anului 1942 notele informative ale agentilor SSI semnalau pärerile exprimate Tn diferite cercuri ale societätii turce§ti §i ale mai multor personalitati diplomatice §i politice. Aproape toti erau de pärere cä URSS era principalul inamic, peste tot persiständ teama rusä. Aceea§i opinie publicä era Tmpotriva sträinilor, nici englezii, ori germanii nu erau iubiti in Turcia. Dacä se arätase о oarecare simpatie germanilor, fusese pentru cä doreau a-i vedea pe ru§i släbiti §i invin§i. II invinoväteau pe Hitler care «era un nebun care a pornit räzboiul §i din cauza lui toatä Europa trebuia sä sufere.»1 2

Pentru impiedicarea unei prezente sovietice la frontiéra turcä, ar fi trebuit constituite unele state tampon ca Armenia, Georgia §i Caucazia. ín cazul Tn care ofensiva germanä ar fi reu§it sä Tnvingä rezistenta ru§ilor, iar germanii ar fi putut sä ajungä Tn Azerbaidjan, atunci turcii s-ar fi väzut siliti sä accepte о forrná de ocupatie germanä, de felül celor suferite de Polonia, Románia sau Croatia. íntre timp, mai putea sä oscileze íntre Marea Britanie §i Germania, pentru cä deja avea mai multe exemple de ce ar fi insemnat «sä ajungä servitori la un neam de stäpäni ínchipuiti.»3 ín conditiile unor mari victorii ale ru§ilor §i englezilor pe frontul estic Turcia nu era silitä sä adopte nici о pozitie definitivä4.

Legat de interesele anglo-sovietice in Turcia, trebuie sä remarcäm §i rolul jucat de minoritatea kurdä, care era folositä, cänd de unii cänd de altii, pentru a tine Turcia in §ah. Asupra raporturilor dintre kurzi §i turci afläm informatii din documentele turce§ti coroborate cu cele germane §i britanice. incä de la instaurarea regimului kemalist au existat mari neintelegeri intre turci §i kurzi din cauza mi§cärilor cu caracter revolutionär ale acestora din urmä, cu scopul obtinerii autonomiei regiunii Kurdistanului. Elementele kurde erau folosite §i speculate de partizanii vechiului régim al Sultanatului §i apoi, de cätre sovietici §i britanici. Spre a termina cu aceastä mi§care, care la un moment dat ameninta sä ia proportii, Kemal Atatürk a decis inäbu§irea militarä a triburilor kurde revoltate. ín apärarea lor au fost organizate, chiar §i la Paris, mai multe comitete de eliberare a kurzilor, care conduceau de fapt aceastä revolutie. Guvernul turc pretindea cä ta§ganii armeni finantau mi§carea kurzilor §i cä in acest scop se fäceau chiar colecte de bani in diferite täri, printre care §i Románia, dar acest lucru nu s-а putut dovedi. ín schimb, armele gäsite asupra rebelilor aveau diferite proveniente, intre care §i britanicä §i sovieticä. Revolta a fost inäbu§itä prin suprimarea unui mare numär de triburi kurde §i executarea mai multor cäpetenii. Dintre §efii räma§i in viatä, о parte s-au refugiat in Irak, altii in tinuturile arabe din Transiordania §i Arabia Sauditä. Dupä declan§area celui de-al doilea räzboi mondial, din surse germane se §tia cä unul dintre conducátorii kurzilor, Mahmud Agha trecuse in solda Angiiéi §i incerca sä provoace о revoltä a acestora. Kurzii träiau organizati in triburi semi-nomade,

1 Ibidem, f. 371-376

2 Ibidem, f. 90-91.

3 Ibidem, f. 92-93.

4 Ibidem, f. 94.

319