Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
bombardament §i vänätoare, 3.200 guri de tun, inclusiv cele antiaeriene, un bogát pare de ma§ini §i material modern de räzboi §i un corp ofiteresc select §i bine instruit.”1 Acordu/ comercial dintre Turcia §i Marea Britanie mai prevedea ca aceasta din urmä sä livreze 48 de locomotive §i 1.200 de vagoane engleze Tn decurs de 6 luni. In porturile de Ia Marea Mediteranä, zilnic, vasele britanice descärcau: materiale de räzboi, tunuri, tancuri, munitii, avioane sau tier. Cu tot ajutorul pe care TI primea cu generozitate, reprezentantul Turciei la Bucure§ti, Tanrioer afirma cä tara sa “va merge hotärät aläturi de Marea Britanie atunci cänd Tmprejurärile о vor impune, adicä numai Tn cazul cä se va vedea amenintatä ín siguranta §i interesele ei de puterile Axei, adicä Tn cazul unei provoeäri.”1 2 Tn februarie 1941, SSI semnala opiniile anglofile din Bucure§ti, care sustineau cä Románia va fi total aservitä economic Germaniei. Tn acela§i timp, se raporta de Tntälnirea dintre Reginald Hoare cu premierül britanie, Eden, la Ankara §i Tncercärile acestora de a scoate Romania din brätele Axei. Un rezident román din Istanbul semnala cä englezii activau pentru о Romänie liberä sub patronajul lor, Tn acest scop incercänd sa recruteze adepti din rändurile intelectualilor §i functionarilor prezenti Tn ora§. Istanbulul devenise un fei de centru al propagandei britanice pentru recrutarea adeptilor din rändul intelectualilor §i functionarilor romäni prezenti Tn Turcia §i cärora le fäceau tot felul de propuneri, Tn aparentä avantajoase pentru ei. Mijlocul cél mai eficace de prozelitism era banul3. La sfär§itul lunii februarie 1941 SSI semnala faptul cä britanicii racolau agenti informatori din Románia, exemplificándu-se cu sumele primite de legatiile Iranului, Republicii Chile, Portugaliei, Egiptului, Turciei §i Mexicului, toate lucránd Tn interesül englezilor4. Din corespondenta diplomaticä rezulta, Tn primul ránd, situatia matériáié exceptional de buna a diplomatilor turci. Astfel, un secretar de legatie la Bucure§ti primea un salariu de 180.000 lei lunar. Multi dintre angajatii legatiei í§i primeau salariile prin Banca Centralá a Turciei din Ankara, care transforma contravaloarea Tn franci elvetieni Tn contul fiecáruia la „Union de Banques Suisses”, din Zürich. Tn aceste ímprejurári membrii legatiei T§i permiteau sä cumpere Tmbräcäminte §i Tncältäminte pentru rudele din Turcia. Se mai observa grija cu care erau pregátite reformele interne din Románia. Tn acest scop se solicitau informatii diverse:- documente asupra intentiilor Romäniei cu privire la economia de dupä räzboi;- regulamentul pentru distribuirea combustibilului (cärbune, lemn, benziná) §i a energiei pentru mijloacele de transport, cu explicatii amänuntite;- regulamentele cu privire la remedierea erizei de locuinte;- relatii asupra existentei cuantumului de impozite existente ín fölösül Societätii de Protectie a Copiilor,- organizarea Tnvätämäntului agricol primär, secundar §i superior;- dispozitii cu privire la Tntrebuintarea §i preturile derivatelor de celulozá. Relatiile comerciale románo-turce erau destul de intense. Turcia Ti solicita Romäniei, Tn special, produse industriale, sodä causticä, carbid, geamuri, hártie, petrol, uleiuri minerale, tramvaie, piese pentru cáile ferate, piese pentru fabrici de textile; oferea Tn schimb produse naturale sau semifabricate: cearä de albine, pe§te, susan, stafide, smochine, alune, de§euri de bumbac, aramä Tn bare §\ pläci 1 ASRI, Fond D, dosar nr. 3806, f. 128-129. 2 Idem, dosar nr. 4588, f. 126, 156-157, 198. 3 MAE, Fond 71, Romania 1920-1944, vol. 65, f. 211,241 §i 626 4 Ibidem, f. 239 315
