Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

- lupta dinire anglo-americani, sovietici §i germani pentru ocuparea Turciei;- activitatea cercurilor politice §i diplomatice din Istanbul;- actiunea serviciilor de informatii aliate din Turcia;- aspecte ale vietii politice, personalitati §i grupäri importante1.

ín anul 1946, agentul va fi arestat de autoritäre comuniste §i condamnat la temnitä grea.

Mai existä un agent, foarte apreciat la Bucure§ti datoritä faptului cä reu§ea ín orice misiune ce i s-ar fi atribuit, dar activitatea ii era umbritä de viata u§uraticä ре care о ducea. Locotenent de cavalerie, macedonean de origine va fi, pe ränd, rezident la Istanbul §i Ankara, Tn calitate de viceconsul, apoi consul al Romäniei1 2. Ulterior va fi arestat §i Tnchis de comuni§ti. Datele transmise de acesta se refereau la:- instructia, armamentul §i armamentul armatei turce§ti;- dislocarea unitätilor militare din Turcia europeanä;- activitatea cercurilor diplomatice din Istanbul;- starea comunicatiilor Tn Turcia europeanä3.

Un alt informator al SSI va activa, pe ränd, la Salonic, Belgrad §i Ankara, unde avea stränse relatii Tn cercurile diplomatice, mai ales cu ministrul Romäniei, Telemac. Ulterior va fi Tnchis de cätre comuni§ti4. Un inginer, rezident la Ankara Tn calitate de secretar al ata§atului militar, a transmis informatii referitoare la aspecte ale vietii din Turcia, cu accent pe problemele economice5.

Un alt agent al SSI va activa, din martié 1944, la consulatui din Istanbul. Fiind bolnav de nervi, va transmite informatii de micä importantä supra situatiei politice din Turcia §i asupra situatiei de la Consulatui román din Istanbul6.

ín mai 1940, News Chronicle trata douá propuneri ale diplomakor turci Tn legäturä cu politica externa. Aceasta activa pentru alcätuirea a douä blocuri de rezistentä: primul ar fi fost transformarea Tntelegerii Balcanice Tntr-o aliantä militarä; al doilea proiect viza organizarea unei aliante militare Tntre statele musulmane. ín urma demersurilor fäcute, Turcia s-а lovit de reticentä §i räspunsuri ezitante Tn legäturä cu propunerile sale7. ín aceea§i lunä autoritäre turce§ti anuntau cä, Tn virtutea unei ordonante emisä de ministrul muncii, toti arti§tii lirici, cu exceptia celor francezi §i britanici erau invitati sä päräseascä teritoriul Turciei Tn decurs de cel mult trei zile. Aceastä mäsurä viza aproximativ 500 de persoane dintre care cei mai multi erau germani, maghiari §i italieni; motivul neoficial era cä unii dintre ei se ocupau cu spionajul §i cäutau sä contacteze mai ales ofiterii turci, Tn cluburile de noapte8.

ín 3 iulie 1940, ziarul Neuste Basler Nachrichten anunta cä “Turcia §i Grecia au cerut ajutorul Rusiei Sovietice pentru a-§i asigura integritatea teritorialä.” in conditiile Tn care íntelegerea Balcanicä nu mai avea valabilitate Tn urma mutilärii Romäniei, Tncepuserä discutii Tn toate cele trei capitale, Atena, Ankara §i Sofia9. ín conformitate cu Paciul anglo-franco-turc din octombrie 1939, Turcia T§i lua fatä de Franta §i Marea Britanie angajamentul formulát astfei: “in

11bidem, f. 217, 227.

2 Ibidem, f. 217.

3 Ibidem, f. 225.

4 Ibidem, f. 140-142.

5 Ibidem, f. 217, 228.

6 Ibidem, f. 230.

7 ASRI, Fond D, dosar nr. 3790, f. 85.

8 Idem, dosar nr. 3806, f. 104.

9 Ibidem, f. 113.

313