Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

Turnul cu ceas §i inaugurat Tn 1899.1Obiectele expuse proveneau din colectia gimnaziului säsesc, de la bisericä, de Ia particulari §i au fost grupate Tn urmätoarele colectii: arheologicä, de antichitäti biserice§ti, de arme vechi §i obiecte de torturä, de farmacie, Tn camerele dedicate episcopilor originari din ora§, Friedrich Müller §i Georg Daniel Teutsch, cronicarului Georg Krauss §i poetului Michael Albert §. a. A§a cum observa §i Coriolan Petranu, muzeul era instructiv §i chiar "distractiv", dar era prea putin sistematizat.1 2

ín cercetärile Tntreprinse, Tn sporirea patrimoniului muzeului, Tn organizarea §i conservarea obiectelor adunate s-au remarcat aläturi de J. Bacon, Karl Seraphin (1862-1951), arheolog, Friedrich Krauss, Julius Misseibacher §. a.

La Sighi§oara au existat §i muzee specializate. Astfel, Tn 1912, cu prilejul adunärii Asociatiei Medicilor din Transilvania care s-а tinut la Sighi§oara a fost organizatä о expozitie despre istoria igienei. Exponatele au fost apói folosite pentru constituirea unui mic muzeu , care a fost indus apói Tn Muzeul "Vechea Sighi§oarä". In 1920 s-а organizat Tn sacristia bisericii mänästirii, un mic muzeu local cu specific etnografic, Tn care era prezentatä о camerä täräneascä.3 In perioada interbelicä, dupä modelul muzeelor pedagogice din Germania §i de la Bucure§ti, Heinz Brandsch (1889-1953), directorul §colii normale de fete a propus un proiect pentru un muzeu al Tnvätämäntului säsesc. Ideea a fost sustinutä de Liga Corpului Didactic Säsesc §i de conducerea Bisericii Evanghelice C. A. din Romania care a cerut §colilor §i parohiilor sale sä sprijine initiativa prin contributii bäne§ti §i obiecte vechi folosite Tn procesul instructiv. Treptat, s-au adunat materiale didactice, manuale etc., care urmau sä fie structurate astfei: о colectie de mijloace de Tnvätämänt, lucräri ale elevilor, obiecte din grädinite, amintiri scrise ale elevilor §i profesorilor, о bibliotecä pedagogicä. ín 1937 se adunaserä cäteva mii de exponate §i cärti. Heinz Brandsch dorea ca muzeul pedagogic sä devinä un veritabil institut de cercetare, cu un laborator de experimentare a unor noi mijloace de Tnvätämänt, о salä de conferinte §i un cabinet de consiliere pedagogicä. H. Brandsch observa cä preocupärile sale se Tntälneau cu acelea ale cunoscutilor pedagogi romäni din epocä: Iosif Gabrea, P. P. Negulescu, G. G. Antonescu.4 Declan§area celui de-al doilea räzboi mondial a Tmpiedicat definitivarea muzeului pedagogic atät de generös conceput. Nationalizarea §colii normale Tn 1948 a dus la Tmprä§tierea §i la distrugerea exponatelor adunate.

Mici muzee de importantä localä, ilustränd trecutul unei a§ezäri säse§ti §i al zonei Tnconjurätoare au existat §i Tn alte centre säse§ti. La Sebe§ se adunaserä de-а lungul anilor, la gimnaziul säsesc, colectii istorice §i numismatice. Pe längä acestea, la Sebe§ s-au concentrat cäteva colectii particulare valoroase. Cea mai renumitä a fost colectia farmacistului Franz Binder (1820-1875), cuprinzänd exponate rare de etnografie §i botanice, adunate Tn timpul peregrinärilor sale prin Africa. Cca 2/3 din acest tezaur au ajuns apoi la Muzeul Brukenthal,5 fäcänd

1 Walter Roth, Schässburger Museen, in Schässsburg. Bild einer siebenbürgischen Stadt. Coordonatori: Hans-Heinz Brandsch, Heinz Heitmann §i Walter Lingner, Wort und Welt Verlag, Thaur bei Innsbruck, 1994, pp. 196-198.

2 C. Petranu, op. cit., p. 149.

3 W. Roth, op. cit., pp.198-199.

44 Ibidem, p. 199; Heinz Brandsch, Das Schulmuseum der ev. Landeskirche A. B. in Rumänien, Schässburg, F. I Horeth, 1937, pp. 10-30; "Schule und Leben",an 69, nr. 6, 1934-1935,p. 276, nr.6, 1935-1936,pp.334-335.

5 Ion Raica, Sebe§ul. Istorie, culturä, economie, confruntäri sociale §i politice, Editura "George Bariitiu", Cluj-Napoca, 2002, pp. 297-301 ;Dorin Ovidiu Dan, lulia Ramona Dan, Casa Franz Binder din Sebe§, Tn "Patrimonium Apuiense",II, 2002, pp.260-269; Mihail Acker, Franz Binder,

282