Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

acestea nu mai erau finantate de stat §i trebuiau sä se administreze singure din surse proprii. Multe §coli nu au putut rezista. Dupä punerea Tn aplicare a légii au fostínchise in Tntreaga Transilvanie peste 350 de §coli primäre romäne§ti.1

Guvernul a introdus in Parlament §i о lege privind sistemul de salarizare a invätätorilor prin care ace§tia se bucurau de о cre§tere substantial a lefurilor; multe §coli ale minoritätilor nu puteau asigura aceste salarii. Tot prin aceastä lege invätätorii erau pu§i la dispozitia organelor administrative. Maniu a luat cuväntul in Parlament la 28 februarie / 13 martié 1907 cänd s-а discutat acest proiect de lege calificändu-l ca о nouä verigä ce fräna dezvoltarea liberä a nationalitätilor sub aspect cultural.1 2

ín timpul dezbaterii in Parlament a „Legilor Apponyi” la Blaj a fost convocatä, de conducätorii a patru cercuri electorale, о mare adunare popularä. Printre organizatori se aflä §i I. Maniu. Cu acest prilej a fost adoptatä cu aclamatie о hotäräre. Documentul cerea la primul punct introducerea „neintärziatä in Ungaria a dreptului electoral universal in secret”; „Circumscriptiile electorale trebuie delimitate astfei incät toate popoarele Ungariei sä fie in stare sä-§i exprime vointa cu privire la guvernarea §i administrarea statului”. Hotärärea condamna Ia punctui al-2-lea, atitudinea autoritätilor care ingrädesc libertatea presei, cea de exprimare, arätänd cä sunt foarte multe procese de presä intentate gazetarilor romäni. De aceea se impune о lege nouä a presei realizatä echitabil. Adunarea popularä protesta Ia punctui al- 3-lea fatä de situatia juridicä a §colilor elementare care nu posedä un caracter de stat. Ea solicitä indepärtarea acestui proiect de lege de pe ordinea de zi а parlamentului. Documentul aträgea atentia autoritätilor cä „Limbile nationalitätilor nemaghiare sunt inläturate chiar din acele §coli agricole intretinute de nationalitäti §i de bisericä. Prevederile légii Apponyi ,,fac cu totul imposibil invätämäntul copiilor in limba lor maternä”.3

Proiectul de lege §colarä i§i propunea deci nimicirea nationalitätilor cu ajutorul §colilor, fapt pe care chiar ministrul de resort maghiar il recuno§tea.

ín aprilie 1907 cu toatä pozitia ostilä a nationalitätilor, Parlamentül maghiar voteazä legile §colare ale lui Apponyi, vizänd desfiintarea §colilor confesionale romäne§ti. Se incälcau astfei unele legi anterioare maghiare aflate incä in vigoare. Sesizänd acest lucru, I. Maniu aträgea atentia, intr-o §edintä a Parlamentului din a doua jumätate a lunii iulie 1910, cä prevederile légii nationalitätilor din 1868 sunt incälcate. Vorbitorul incheia exprimändu-§i amäräciunea cä „experienta celor 40 de ani fune§ti (trecuti de la 1867 n.n.) ne-au invätat cä cei de la putere §tiu sä desconsidere legi fundamentale cänd acestea le stau in cale”.4 О atitudine similarä au avut §i alti parlamentari romäni in special AI. Vaida. Apreciind aceastä atitudine patrioticä, Onisifor Ghibu scria la 3 martié 1907 din Budapesta lui Nicolae lorga informändu-l cä ,, glasul cätorva deputati in

1 Silviu Dragomir, La Transilvanuie Roumaine et ses minoritás etniques, Bucarest, 1934, p. 163; Milton Lehrer, Ardealulu pamänt romänesc, editia а- II- а , Bucure§ti, 1989, p. 199 - 200. Alte surse indicä cä Tntre anii 1908- 1910 in Tntreaga Transilvanie s-au Tnchis 4200 de §coli romäne§ti. ( cf Mircea Päcurariu, Politica statului ungar fatä de bisericä romäneascä in perioada dualismului 1876- 1918, Sibiu, 1986, p. 158- 159 ).

2 Arh. M.A.E. ,fond 21, vol 28, f. 121, 125; Telegaful román, Sibiu, LV, nr. 24 ,din 3/16 martié 1907; S. Mändrut, op. cit, p. 104.

3 Teodor Pavel, Mi§carea romänilorpentru unitate nationalä §i diplomatia Puterilor Centrale, vol II (1894 - 1914 ), Timi§oara, 1982, p. 106- 107.

4 Gazeta de Transivania, LXXIII, nr. 158, din 22 iulie/ 4 august 1910; vezi §i C.l. Stan, op. cit, p. 308.

264