Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
chestiunii de nationalitate nu e numai cä neaga existenta acestei chestiuni, ci neagä peste tot existenta nationalitätilor ín aceastä tarä.1 ín cadrul §edintei din 26 mai 1906, acela§i luliu Maniu reamintea deputatilor faptul cä partidul nationalitätilor nu Tnceteazä sä militeze pentru recunoa§terea sa juridica drept organism politic argumentänd acest fapt, precum §i satisfacerea altor cerinte exprimate cu dese ocazii.1 2 La 31 iulie deputatul M. Polit a Tnfäti§at programul clubului parlamentar nemaghiar care avea un caracter moderat. Documentul inscria in primul ränd о serie de cerinte cu caracter social-economic. Apói se urmarea participarea la viata politica solicitändu-se modificarea unor legi cu caracter restrictiv, defavorabile nationalitätilor Tn special cea electorala, precum §i respectarea dreptului de intrunire §i asociere. Totodatä se avea Tn vedere §i о sehe de Probleme sociale : colonizärile, emigrärile etc.3 Aceste doleante au tost prezentate §i in cadrul lucrärilor Parlamentului maghiar prin interpeläri §i dezbateri la proiectele de legi etc. Printre oratori s-а aflat §i I. Maniu. El s-а ridicat de pilda ín §edinta din 22 iulie 1906 impotriva politicii de colonizare promovatä de autoritäre maghiare precizänd cä eie au drept scop deznationalizarea populatiei asuprite. Vorbitorul a afirmat cä toate colonizärile care nu se infäptuiesc din punct de vedere al economiei publice őri din punct de vedere social „ci numai din motive publice zic, intreg sistemul de colonizare in acest spirit s-а sfär§it cu fiasco”. I. Maniu aträgea atentia cä in scopurile de colonizare se cheltuiesc anual 900.000 de coroane, din aceastä sumä considerabila nici mäcar un filer nu ajunge altora, ,,decät exclusiv acélóra pe care Dumnezeu i-a läsat sä fie maghiari”. Din suprafata de 15.000 de jugäre care in parte a§teaptä sä fie colonizatä „ locuitorilor nemaghiari nimic nu le-ati dat”. Oratorul dä exemple semnificative: „comuna Särma§ul Mare, sau mo§ia Bornemissza din comitatui C|uj”.4 ^ ín aceste imprejuräri, fenomenul emigrärii s-а extins considerabil in Austro-Ungaria deoarece populatia agricolä crescuse, iar surplusul trebuia sä se angajeze in ora§e. Aici aveau acces mai ales maghiarii, sa§ii, secuii, evreii, iar romänii, särbii, polonezii, slovacii erau nevoiti sä meargä pe alte meleaguri in special peste ocean in cäutarea unor conditii mai bűne de viatä. Dupä unele date pänä la 1 iulie 1912, se aflau in America circa 100.000 de romäni, dintre care doar 33.000 s-au intors acasä.5 De aceea „A.S.T.R.A.” a luat mäsuri pentru limitarea fenomenului. ín acest sens au fost organizate actiuni de informare, s-au creat cooperative de credit, contribuind la ridicarea prosperitätii täranilor romäni. Neglijarea voitä a nationalitätilor se reflecta §i in repartizarea bugetului finantelor. I. Maniu preciza in §edinta Camerei din 24 iulie 1906 cä institutiile mari bancare ungure§ti, „sunt dotate din rezervele statului” in timp ce „bäncile din provincie, mai ales cele romäne§ti nu se bucura de acest favor, cu toate cä eie singure sunt chemate sä fie mijloacele de sänätoasä circulare a capitalului”.6 1 Drapelul, Lugoj, VI, nr. 58 , din 25 mai/ 7 iunie/ 1906. 2 Teodor V. Päcätian, Cartea de aur sau luptele politice nationale ale romänilorde sub coroana ungarä,MO\ .VIII, Sibiu, 1915, p. 230-235. 3 Ibidem, p. 403; Arh. M.A.E. , fond 21, vol. 28, f 92. 4 luliu Maniu, Discursuri parlamentere rotite in Camera Ungariei din 29 mai- 31 iulie 1906, Blaj, 1906, p. 39- 42. 5 Ion I. Schiopul, Romänii din America, Sibiu, 1913, p. 12. 6 luliu Maniu , Discursuri parlamentere.......p. 65. 259
