Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

Florian, cu poezii, lucräri originale, ghicitori, traduceri. Se abordau, íntre altele, problema libertätii, viata lui Mirabeau §i Eugene de Beauharnais, dar §i rolul zilei de 3/5 mai. ín anii 1878-1879, elevii clasei a V-a de gimnaziu scoteau revista lor §colarä, intituländ-o cu mändrie “Dacia ferice”. Era dedicata profesorului-preot loan Gherman, care le préda limba románé, revistá pe care autorii о donau Societátii de lectura a elevilor din Blaj (s-au pástrat 14 numere, íntre colaboratori fiind §i Petru Span, viitorul profesor de pedagogie al sibienilor). Temele erau cam acelea§i, ca §i ín celelalte reviste, dar predominau materialele cu continut national. Este cazul poeziilor: “La natiune”, “Ráscoala lui Horea”, Fratilor Romäni”, “Bätälia lui Mihaiu la Cálugareni”, “Románulu”, “Una noapte pe ruinele Sarmisegetusei”, “Altetei Sale Regale Carolu I §i Domnitorului Romániloru”, “La Moldova”. Articole sunt: “lubirea de patrie”, “E piacút §i dulce a muri pentru Patria, limbá, natiune §i libertate”, “Colonizarea Romániloru §i imperiulu Daciei”, “Soldatii románi”, “Gentea Romána”. Dintre evenimentele de rezonantá (nu doar pentru intervalul anilor 1877-1878) este räzboiul de independent, eveniment evocat §i analizat, pentru zóna Blajului, de Teodor Seiceanu §i dr. I. Buzasi, ín “Blajul”. О istorie ín texte, Ed. Demiurg, 1913”.

Acest “spirit al Blajului”, exprimat de ace§ti tineri stúdióéi, care au arátat о enormä putere de däruire §i de trudä ín fölösül neamului románesc, s-а pästrat, esentializatä §i intr-o altä traditie, existentä pänä astäzi.

De inspiratie europeanä, tablourile absolventilor de liceu (“maturisantilor”) au devize, respectiv inscrisuri semnificative. Ele au tost prezentate de Grigore Pop Cämpeanu in numärul 2 al revistei “Mlädite”, intr-un articol special. Aceste tablouri al “maturisantilor” se aflau pe coridorul vechii §coli de ob§te, dar §i pe cele ale Muzeului de §tiintele naturale (in vechea mänästire) §i erau foarte impresionante, aratä d-l. ing. Liviu Suciu, care le-а väzut. Cele 39 de tablouri de absolvire, in perioada de inceput a comunismului de facturä sovieticä au fost distruse, odatä cu documentele §i importantele fonduri de carte ale Bibliotecii centrale a Blajului. Cel mai vechi era din anul 1888 §i avea deviza: “Prin §coalä la luminä

Prin luminä Ia unire

Prin unire la tärie §i märire”.

Pe cel din anul 1905, era о strófa dintr-o poezie a lui Octavian Goga: “Avem un vis neimplinit,

Copil al suferintei De jalea lui ne-au räposat,

§i mo§ii §i pärintii”.

Pe tablourile din anii 1904, 1909, 1912, 1922, deviza era о strofá din G. Co§buc:

“О luptä-i viata, deci te luptä Cu dragoste cu ea, cu dór,

Oricare-arfi sfár§itul luptei,

Sä stai luptánd, cáci e§ti dator”.

Pe tablóul din anul 1915, se inscriptiona: “Lumina ne ste adevárul. Imboldul: iubirea, iar scopul: Fericirea neamului román” (citat dupä Titu Maiorescu).

ín mod constant, educatia Blajului, realizatá in spirit cre§tin §i románesc, a sprijinit, prin fundatiile sale, elevii §i studentii merituo§i, cei de origine modestä.(§i filantrópul basarabean Vasile Stroescu §i-a adus contributia), acordánd burse. Augustin Caliani, profesor inainte de 1918, apói director al liceului §i ulterior

238