Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

arhidiecesan al districtelor Cetatea de Balta (comitatui Tárnává Micä §i Mare), Alba - lulia §i Satu Mare. Majoritatea absolutä a teologilor au fäcut facultatea teologicä la Blaj, о parte, traditional, la Viena §i Roma §i cátiva la Budapesta, respectiv cate unul la Strigoniu §i Ungvar.

Pe ansamblu.activitatea sustinutä a tuturor dascälilor Bläjeni s-а sträduit sä compenseze, pe cät posibil, conditiile precare, in ultimii ani ani, respectiv modeste, in general, ale desfä§urärii activitätilor de instruire §i educare (din 1910 s-au introdus exercitiile spirituale in practica §colarä ). §i la inceputul secolului al XX-lea se utilizau, incä, „manuale manuscrise”, disciplinele predate erau foarte diverse §i pregätirea orelor rämänea foarte dificilä, ceränd documentare amplä §i eforturi corespunzätoare. Ceea ce remarca loan Micu Moldovan, Tn anul 1869,1 rämänea, Tn bunä mäsurä, valabil : „cu sudori crunte cäutam a suplini ceea ce altii Tnvatä Tn Universitäten desigur, aceastä chestiune nu mai era valabilä din anii 1879 - 1883, Tnsä greutätile privind baza materialä, mijloacele de Tnvätare §i manualele persistau). Desigur, comisia §colasticä arhidicesanä avea Tn vedere §i celälalt aspect important, pregätirea la nivelul solicitat de legislate a Tnvätätorilor §colilor poporale §i implicit a pregätirii cursantilor Tnvätämäntului primär §i de repetitie.Cu eforturi bäne§ti se asigurau manuale folosite Tn Ungaria, Austria §i Germania. Salarizarea era modestä, se Tnbunätätea rar §i destul de putin semnificativ - dovada numeroaselor solicitäri de märire pe care le-am gäsit Tn arhiva Alba - lulia, dar §i statele de platä. De aceea, profesorii cäutau sä compenseze retributia §i cu venituri din slujbe ecleziastice de diferite tipuri. Cu toate acestea,unele discipline se predau färä platä. Pentru atingerea nivelului profesional solicitat de legile §colare, se urmau cursuri la universitätile din Budapesta §i Cluj, iar fixarea pe posturi §i trecerea de la о catedrä mai putin pretentioasä (§coala de fete,de exemplu, la preparandie sau la licee), se fäcea prin examinare Tn fata comisiei §colastice, la Blaj. Etica profesionalä este evidentiatä de statutul de educator - religiös §i national, totodatä, cäci se aprecia cä omul de la catedrä nu e numai educator, ci §i „ judecätorul §colarilor säi”. Tn „protocolul”( procesul - verbal) al conferintei profesorale din 28 decembrie 1905, preotii-profesori T§i exprimau pärerea cä „...nu §i-au Tndeplinit ( menirea - n.n.) cu un exces de severitate, ci din conträ, au mers cu indulgenta panä la limita , peste care dacä ar fi trecut ar fi periclitat progresul general §i prin acesta numele bun al §colii §i totodatä interesele §colarilor” (§i ale sustinätorilor acestora, implicit, am adäuga).1 2

Educatia realizatä о vom urmäri succint §i sintetic, multe aspecte fiind evidentiate Tn literatura de specialitate. Pe längä articole ale prof.dr.V.Popeanga, privitoare la educatie §i valentele educative ale manualelor, existä informatii privitoare la revistele §colare §i unele privitoare la societätile de lecturä.3 Vom

1 I. Lupa§, Studii, conferinte, comunicäri istorice, vol. V, Cluj-Sibiu, 1946, p. 453;

2 A.N.D.J.-Alba, Fond 312, Gimnaziu Superior Blaj, Extras din protocolul conferintei profesorilor din gimnaziu, 28 oct. 1905, doc. nr. 424 §i C. Suciu, Profesori §i amintiri bläjene, in “Cultura cre§tinä”, nr. 4-5/1937, p. 374 (referitor la prof. E. Pantea §i G. Pop);

3 Prof. dr. I. Bota, Reviste ale elevilor din Transilvania intre anii 1840-1918, in revista “Revista de pedagogie” nr. 8/1971, p. 112-114; Insemnäri ale redactie, in “Cultura cre§tinä", nr. 1-2/ 1940 p. 117; T. Oprif, Reviste ale elevilor 1834-1974,Editura didactica §i pedagogicä, Bucure§ti, 1977, p. 22-25; A. Tatai-Baltä, Viorelele junimii studioase din Blaj in “Apullum”, XVIII, 1980 p. 366-375, G. Dänilä, Societatea de lecturä a elevilor de la gimnaziul “Sf. Vasile cel Mare” din Blaj, in “Apullum", XXX, 1998, p. 439-443 §i I. Ple§a, Societatea „Inocentiu Micu Klein” a studentilor din Blaj, in "Apullum”, XVIII, 1980, p. 382-386;

236