Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

primär, persoanele care voiau sä profeseze ca Tnvätätori trebuiau sä aibä promovat examenul de capacitate. Din cele 20 de preparandii Tnfiintate Tn ace§ti ani, doar 5 functionau Tn Transilvania §i aveau limba de predare maghiara (fiind §coli publice); doar la Déva a functionat un curs paralel cu limba de predare romänä, pänä Tn anul 1873. In anul 1869, cu acordul (mai exact, „lämurirea”) vicarului Mihai Pavel, Preparandia romänä de la Sighet era transformatä Tn §coalä de stat. Semnificativ este faptul cä Tn anul 1867 avea loc §i tentativa de desfiintare a vicariatului román greco-catolic al Rodnei, se prelungea vacanta scaunului episcopal al Gherlei (1868 - 1872 ), se refuza acordarea aprobärii pentru sinoadele greco-catolice Tn anul 1870. Mäsuri arbitrarii se Tnregistrau §i pe plan administrativ, cazul comitatului Solnocul-Interior, unde romänii greco-catolici (Tn numär de 71480, aproximativ 63% din populatie), nu aveau nici un reprezentant la nivel comitatens . ín 3 august 1878, se Tntrunea comisia de analizä a cärtilor §colare, coordonatä de consilierul ministerial Pavel Gonezz, cuprinzänt pe Wandru Lutter, suplinitor de inspector §colar, Iosif Palfy , director al preparandiei din Sopron §i altii, care au Tnceput „prelucrarea” literaturii didactice, normelor metodice §i a mijloacelor didactice Tn general, pregätind terenul pentru legile Trefort1.

In istoriografia noasträ, dar §i Tn cea europeanä, respectiv americanä (Keith Hitchins ) , s-а urmärit ceea ce se nume§te politicile lingvistice guvernamentale, ca §i impactul lor asupra §colilor minoritare2 2: Tn anul 1879 limba maghiarä devenea limba oficialä de instruire, iar odatä cu eufória nationalistä a mileniului, Tn anul 1896, instituirea §colilor de stat devine Tndatorire patrioticä, iar limba maghiarä devenea limba oficialä de instruire pentru toti elevii , indiferent de originea etnicä a copiilor. Tn anul 1907 legea Apponyi introducea obligativitatea instruirii Tn limba maghiarä Tn §colile confesionale, Tn functie de märimea lor (populatia §colarä) §i a ponderii copiilor etnici maghiari, iar Tn al patrulea an de Tnvätämänt copiii apartinänd minoritätilor trebuiau sä stäpäneascä bine limba maghiarä. Controlul guvernamental asupra §colilor confesionale era amplu, (pentru a corespunde dezideratului politic stabilit - n.n.). Se pretindea loialitatea neconditionatä fatä de stat. Consecinta acestei politici, numärul §colilor bilingve, dar §i a celor confesionale ale minoritätilor a scäzut. ín anii premergätori primului räzboi mondial, doar 16 % dintre copiii slovaci erau instruiti Tn limba maternä. ín schimb, romänii §i sa§ii transilväneni au fäct eforturi pentru sustinerea §colilor lor, apäränd caracterul national prin intermediul ortodoxismului, al greco-catolicismului, ca §i protestantii luterani, atät pentru Tnvätämäntul primär, cät §i pentru cel secundar. Presiuni deosebite se fäceau mai ales Tn §colile secundare, acestea fiind mai mult orientate spre asimilarea elevilor nemaghiari, mai ales cänd §colile de acest nivel au fost cuprinse Tntr-un sistem unitar, Tn anul 1883. Caracterul independent al bisericilor romäne§ti §i respectiv luterano-evanghelice a creat suportul necesar mentinerii §colilor secundare nemaghiare din Transilvania. Dacä Tn cazul slovacilor, gimnaziile nationale au fost Tnchise datoritä agitatiilor nationale , romänii §i sa§ii §i-au Tntärit §colile. Este cazul gimnaziilor protestante de la Bistrita, Bra§ov, Sibiu, gimnaziilor ortodoxé de 1 2

1 S. Retegan, Sate §i §coli romäne§ti din Transilvania la mijiocul secolului al XIX lea (1867-1875), Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1994, p. 20 §i M. Bordeianu, P. Vladcovschi, hvätämäntul romänesc in date, Ed. Junimea la§i, 1979, p. 218-219.

2 J. von Puttkamer, Dezvoltarea invätämäntului secundar in Transilvania (Tn limba englezä), in L’enseignement des Elites en Europe Centrale (19-20 siécles), sub coordonarea lui V. Karadz §i M. Kulczykowsky, Cracovia, 1999, p. 37-38;

228