Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

arme.Täranii n-au putut fi convin§i nici de data aceasta iar Adler §i trupa sa au revenit la Säncrai. Dupä amiazä, pe la ora 4, autoritätiile comitatului §i toti cei 271 de soldati, comandati de data aceasta de cäpitanul Baumgarten, Tnarmati cu pu§ti §i säbii, s-au Tndreptat iarä§i spre Luna hotäräti sä-i aducä pe tärani la ascultare. La marginea satului au fost opriti. Unul din „comisarii poporului” ale§i de tärani, Sand Fetita din Luna a inmänat cäpitanului Baumgarten un „Manifestprotest” fatä de recrutäri cu urmätorul continut: „ín numele lui Dumnezeu §i al Regelui Ferdinand I protestäm ca sä nu mai firn atacati cu samavolnicie, deoarece noi slujim regelui §i luäm arme de la rege, a§a cum s-а §i promis, dar suntem gata mai bine sä murim decät sä däm soldati domnilor §i sä murim pentru ei”. Semna: „Poporul adunat”.1 Au urmat alte trei runde de tratative, färä a se ajunge la nici о Tntelegere, dupä care soldatii au primit ordin sä simuleze un atac §i sä Tnainteze cu armele Tn cumpänä, apropiindu-se de multime la 15-20 de pa§i. Táranii au ínceput sä arunce cu pietre, una lovindu-l ín piept pe locotenentul Misling. La Tndemnul autoritátiilor civile, cäpitanul Baumgarten a ordonat atunci „foc §i sabie”. Asupra romänilor s-au tras 5 salve de pu§cá ce au provocat 15-20 de victime. „Gazeta de Transilvania” a anuntat mai tarziu 30 de morti, numär confirmat apói de о „Foaie volantä” care a circulat prin Ardeal. La Luna, soldatii au reu§it pänä la urmä sä intre Tn sat Tnsä numai peste cadravrele täranilor care au preferat sä moarä decät sä dea „soldati domnilor”. Grozävia masacrului a determinat General Commando - Comanda militarä imperialä - din Sibiu sä promitä cä pe viitor nu va mai puné trupe la dispozitia nobilimii maghiare §i a functionarilor din comitate. Victoria temporarä a autoritátiilor civile §i militare i-a Tndärjit §i mai tare pe romäni, tensionänd atmosfera §i a§a destul destul de Tncordatä din Transivania, ce prevestea räzboiul civil.1 2

Masacrul de la Luna s-а plasat ín timp Tntre adunarea de la Orlat din 10-11 septembrie §i cea de la Näsäud din 14 septembrie. ín ambele adunäri s-au dezbätut probleme militare §i civile, numele lui Florian Mica§ fiind pomenit ca un exemplu de däruire pentru cauza natiunii, toti romänii prezenti arätändu-§i compasiunea pentru suferintele sale §i hotärärea de а-l elibera. La Orlat s-a decis: 1) a persista, pe längä cele 16 puncte de la Blaj, 2) ruperea totalä de sub autoritatea guvernului ungar,3) apärarea independentei Transilvaniei, 4) recunoa§terea romänilor ca natiune politicä, 5) Tncetarea terorismului.3 S-а mai cerut „dreptul neängrädit de a vorbi, de a serié §i de a tipärii, de a tine adunäri, consultäri §i de a forma societäti”. Adunarea de la Näsäud condusä de colonelul Karl Urban, comandantul Regimentului II romänesc de granitä s-а pronuntat asemänätor pentru ruperea totalä de guvernul de la Pesta, argumentänd cä uniunea cu Ungaria s-а efectuat „färä sä se fi luat in seamä protestarea poporului román, care face numärul precumpänitor al locuitorilor §i Tntr-un mod silnic”. ín plus, s-а mai arätat cä de fapt guvernul ungar a uitat principiile libertätii, egalitätii §i a frätietätii „pe care Tnsu§i le-а proclamat §i a silit celelalte nationalitäti din

1 I.Mazere.G.Neamtu, op.cit., (I), p.219 §i (II) Tn loc.cit, 31, 1994, vol.ll, p. 123; G.Neamtu, op.cit., pp.74-77; Idem, Revolutia democraticä de la 1848-1849 din Transilvaniajn Istoria Romäniei. Transilvania_, vol.l, coordonator A.Drägoescu, Ed. „George Baritiu”, Cluj-Napoca 1997, p.868- 872.

2 §t.Branea, op.cit., p.555; I.Mazere,G.Neamtu, op.cit., (I), pp.219-229; G.Neamtu, op.cit., p.872; Idem, Revolutia romänilor din Transilvania, 1848-1849_, Ed.Carpatica, Cluj-Napoca, 1996, pp.77- 78.

3 G.Neamtu, op.cit., p.73; Idem, Revolutia democraticä de la 1848-1849 din Transilvania in Istoria Romäniei. Transilvania , vol.l, coordonator A.Drägoescu, Ed. „George Baritiu”, Cluj-Napoca 1997, p.867.

213