Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
Petru Dobra la Pesta din partea muntenilor pentru apárarea lor...”.1 laté cum faima lui Mica§ §i a celorlalti frunta§i romäni a depä§it hotarele Transilvaniei dupä uniunea cu Ungaria, determinänd pe delegatii romäni pe la diferite foruri sá-§i sporeascá eforturile pentru a-i proteja, dupä cum sporise §i numárul opozantilor lor. La sfar§itul lui august 1848 §aguna Tnca mai cerea Parlamentului ungar dreptul de natiune constitutional pentru romäni.1 2 3 El í§i va continua aceste sträduinte pänä tärziu ín septembrie cánd se va íntoarce ín Transilvania ín mijlocul románilor adunati din nou pe Cämpia Libertátii. Dupä votarea uniunii §i guvernul Ungariei a luat másuri pentru „strangularea” Comitetului National románesc. Era о actiune de fortare a unor u§i deschise pentru cä §i a§a acesta exista numai cu numele §i nu putea desfä§ura nici о activitate din cauza piedicilor puse in cale de cätre autoritäre guberniale §i comitatense din Transilvania. De§i in comitet fuseserä ale§i 25 de intelectuali romäni totu§i institutia ducea lipsä de organizare §i de oameni hotäräti sä desfä§oare actiuni de interes general. Comitetul era compus din elemente cät se poate de heterogene pe care nu-i intrebase nimeni dacä pot sä lucreze impreunä sau dacä doresc sä-§i asume sarcina de a constitui un „vänat” urmärit de autoritäti. Cinci membri ai Consistoriului bisericesc din Sibiu, a§a - numitii protopopi „consistoriali§ti” aproape toti oameni bäträni, au fost eliminati din comiter iar patru functional de stat, tot din Sibiu, la cél mai mic semn cä ar fi fost urmäriti, erau gata sä se retragä imediat din fata terorii, care cre§tea cu fiecare zi „precum cre§te un räu mare dupä ploi indelungate”.4 De la sediul comitetului lipseau §apte canceli§ti §i juri§ti care nu peste mult timp de la intrarea in functiune a acestuia s-au indreptat fiecare in parti diverse pentru rezolvarea unor Probleme nationale. Ei au fost supliniti partial о vreme de Samuil Porutiu, Eliseu Armat §i loan Pinciu. Dar comitetul nu s-а improspätat cu noi membrii §i nu a desfä§urat о activitate de atragere a maselor populare ín revolutie, din lipsä de cadre. Numero§i tineri revolutionär! din Transilvania au trecut in Tara Romäneascä pentru a lua parte la evenimentele de acolo. Florian Mica§ se afla la inchisoare iar Avram lancu plecase spre Muntii Apuseni pentru a organiza rezistenta armatä.5 * * * * Lipsea §i episcopul Andrei §aguna care plecase la Viena, de aid, la Innsbruck §i apoi la Pesta, unde va rämäne pänä tärziu, in septembrie. Tn Sibiu au mai rämas Simion Bärnutiu, Nicolae Nifon Bälä§escu §i parohul Nicolae Man cärora li s-а aläturat mai tärziu, dupä intoarcerea sa de la Viena §i August Treboniu Laurian ca membru. ín asemenea conditii Comitetul National Permanent nu putea fi plenipotentiar ín exercitarea atributiilor cu care fusese investit de cätre Marea Adunare Nationalä de la Blaj. Cu toate acestea era de ajuns rostirea simplului nume de „comitet romänesc” pentru a produce in rändurile aristocratiei maghiare о iritatie asemänätoare cu aceea „ce produce la 1 Ibidem; Gheorghe Anghel, Petru Dobra, un prefect mártír a/ revolutiei de la 1848-1849 ín Transilvania Tn Apulum, Alba lulia, X, 1972, p.378; A. T.Pascu, op.cit., p.72; M.Päcurariu, oo.cit.. pp.73-74. 5 N.lorga, op.cit., p.430. 3 L. Maior, op.cit., p.292. 4 G. Baritiu, Párti alese din istoria Trandilvaniei pe douá suté de ani ín urmá, vol.ll, Sibiu, 1890, p.13°. ' L. Maior, op.cit., p.292; Simona Nicoarä, Mitologiile revolutiei pa§optiste románe§ti, istorie §i imaginar, Ed.Presa Universitará Clujeana,1990, p. 151; G. Neamtu, op.cit, p.66; Idem, Revolutia democraticá de la 1848-1849 din Transilvania, Tn Istoria Romániei. Transilvania. vol.l, coordonator A.Drägoescu, Ed. „G. Baritiu”, Cluj-Napoca, 1997, p.859. 210
