Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

Kemény Dénes §i Bethlen János care au íncercat sä puné evenimentele de la Mihalt pe seama Comitetului, ba chiar §i pe seama lui Simion Bärnutiu. Ei au raportat Guberniului cá, formai, Tn comitet s-а luat о hotäräre de autodizolvare, functionänd totu§i se pare clandestin. Au fost pu§i sub acuzatie Simion Bärnutiu, Alexandru Papiu Marian, loan Buteanu, Constantin Romanu Vivu, Áron Pumnul §i Nicolae Man.1

Delegatia care a dús Tmpäratului „Petitia Natiunii Románé” §i-a índeplinit doar partial misiunea. Numärul membrilor ei au variat íntre 22-28 de persoane. Dupä ce a pornit tárziu la drum, delegatia a mai pierdut un timp pretios §i la Viena unde s-а organizat о conferintä de presä ín 25 §i 26 mai la hotelul „Zum golden Lamm”. La 27 mai о delegatie redusä formatä din 4 membrii T.Cipariu, I.Popasu, A.Treboniu Laurian §i I.Bran a plecat spre Innsbruck, unde Tmpäratul §i Curtea sa se refugiaserä dupä izbucnirea revolutiei la Viena. De§i a ajuns Tn 30 mai delegatia a fost primitä Tn audientä abia la 5 iunie dar §i atunci obtinänd doar promisiuni. La 7 iunie au sosit la Innsbruck celelalte delegatii contopite, сеа а guvernului Ungariei, condusä de primul ministru Lajos Bátthyányi §i сеа a dietei Transilvaniei formatä din deputatii Weér Farkas §i Pálffy János. A§adar trei delegatii purtätoare a trei documente diferite: „Petitia Natiunii Románé” de la Blaj, cererea Pestei de destituire a banului croat Jellachich §i rezolutia de anexare а Transilvaniei la Ungaria de la Cluj, a§teptau aprobarea Tmpäratului (dacä nu punem la socotealä Tncä un exemplar legalizat al ultimului document trimis oficial de baronul Anton Puchner la Viena printr-un locotenent major chefliu aflat Tncä pe drum). Primul ministru ungar Bátthyányi a preluat §i sarcina de a obtine ratificarea uniunii. La 10 iunie, sub amenintarea lui Bátthyányi cä-§i puné trónul Tn pericol §i cä „doar aceasta poate salva Transilvania de la anarhie”, Tmpäratul a sanctionat uniunea. Delegatia romänä, ale cáréi actiuni au fost astfei dejucate, a primit la 11 iunie un räspuns antedatat cu 7 iunie cä, „prin uniune romänii au primit de toate” ceea ce Tnsä nu concorda cu realitatea.1 2 La 17 iunie August Treboniu Laurian seria dezolat lui Nicolae Bälä§escu la Sibiu: „Tn toatä Ungaria sa introdus metternichismul cu politia lui secretä §i cu celelalte mijloace abominabile ale despotismului”.3

Mai multi delegati romäni la Viena condu§i de data aceasta de episcopul Andrei §aguna, au mai obtinut о audientä la Innsbruck, unde au protestat energic arätänd cä rezolvarea problemei uniunii, a§a cum s-а fäcut , nu poate fi trainicä färä consultarea natiunii románé. La 22 iunie 1848 Cancelaria Aulicä a räspuns „supu§ilor säi romäni din Ardealul unit cu Ungaria” cä: „Nationalitatea voasträ va fi asiguratä printr-o lege specialä...”.4 Declaratii ca: Tnfiintarea de §coli nationale, acoperirea nevoilor bisericilor §i ale §colilor romäne§ti din vistieria statului, numirea romänilor Tn administratia publicä proportional cu numärul lor, au rämas

1 M. Mihalache, op.cit., pp 47-48; G. Neamtu, op.cit., p.68; Idem, Revolutia democraticä de la 1848-1849 din Transilvania, in istoria Romäniei. Transilvania, voll, coordonator A.Drägoescu, Ed. „G. Baritiu”, Cluj-Napoca, 1997, pp. 860-861; Melinda Mitu, op.cit., p.178.

2 D. Suciu, op.cit., p.183; G. Neamtu, op.cit., pp.833-834; Idem, Revolutia romänilor din Transilvania, 1848-1849, Ed.Carpatica, Cluj-Napoca, 1996, pp. 43-44; Transilvania väzutä in publicistica istoricä maghiarä... pp. 165-166.

2 G. Neamtu, op.cit, p.79; Idem, Revolutia democraticä de la 1848-1849 din Transilvania, in Istoria Romäniei. Transilvania, voll, coordonator A.Drägoescu, Ed. „G. Baritiu”, Cluj-Napoca, 1997, p.874.

4 N.lorga, Istoria Romänilor din ArdeaI §i Ungaria, Ed.§tiintificä §i enciclopedicä, Bucure§ti, 1989, p.430; D.Suciu, op.cit., p.183.

208