Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

Procesul - verbal al Marii Adunäri Nationale, Tmpreunä cu raportul episcopilor Andrei §aguna §i loan Lemeni privind desfä§urarea acesteia au fost Tnaintate Tncä la 17 mai Guberniului de la Cluj. Guvernatorul Teleki József a fost foarte nemultumit de devierile dezbaterilor adunärii §i §i-a descärcat supärarea pe cei doi episcopi de Blaj §i Sibiu. El le ráspunde in termeni aroganti §i jignitori cä a analizat documentele §i „Tntrucät s-au comis abated de la dispozitiile guberniale Tn legäturä cu procesul -verbal §i modul cum s-а desfä§urat Adunarea” are de fäcut unele acuze. Episcopilor Ii se imputä cä au admis transformarea consfätuirii protopopilor §i a unor intelectuali, aprobatä oficial, Tntro Adunare Nationalä ilegalä; cä nu au luat mäsuri pentru a Tndepärta surplusul de 20.000 de oameni care au venit la adunare färä sä fie invitati §i färä sä aibä aprobarea autoritätilor nobiliare; cä au permis proclamarea natiunii románé ca natiune independentä §i constitutional chiar Tn primul punct al petitiei; cä au acceptat jurämäntul care era §i el contrar programului Tntrunirii; cä n-au Tmpiedicat punerea Tn discutie a detentiei lui Florian Mica§ , de§i a fost arestat Tn mod legal; cä au Tngäduit alegerea unor delegatii prea numeroase pentru a prezenta petitia Tmpäratului §i Dietei; cä au permis constituirea Comitetului National Permanent de la Sibiu care urma sä convoace о altä Adunare Nationalä. Drept urmare li se cere episcopilor „rapoarte justificative” privind aceste abated de la dispozitiile oficiale.1

Pe de altä parte, guvernatorul Teleki a cerut Tmpäratului „reprobatiunea prea Tnaltä” fatä de hotärärile Blajului. Guberniul T§i exprima pärerea cä declaratia romänilor de a se considera „parte integratoare a Transilvaniei” era Tn contradictie cu Constitutia tärii, iar jurämäntul prestat de ei era calificat ca о temerarä extravagantä. Delegatiilor romane§ti care urmau sä petitioneze la Cluj §i la Viena precum §i Comitetului National Permanent, li se denegau orice fel de competentä §i autoritate.1 2 Astfel demersurile romänilor erau privite din capul locului drept neoficiale sau chiar obraznice, cärora trebuia sä li se dea räspunsuri pe mäsurä.

Atät Tn Comitetul National Permanent cat §i Tn delegatiile pentru Dietä §i Tmpárat au fost reprezentate cele trei curente din adunare. О pozitie dominantä о aveau radicalii sau exponentii maselor täräne§ti; Simion Bärnutiu, Aron Pumnul, Alexandru Papiu - Marian, loan Buteanu, Avram lancu, Constantin Romanu Vivu, loan Pu§cariu, Nicolae Nifon Bälä§escu, iar din afara comitetului; August Treboniu Laurian, loan Ratiu, Vasile Neme§, Nicolae Gäetan, care pot fi considerati prin ideológia §i actiunile lor democrati revolutionari. Ei au contrapus proiectatei uniuni cu Ungaria ideea reconstituirii vechii Dacii prin Unirea Transilvaniei, Tärii Romäne§ti, Moldovei §i Bucovinei Tntr-un singur stat national.3 Datoritä lor, pe Cämpia Libertätii de la Blaj au räsunat din mii de piepturi cuvintele „Női vrem sä ne unim cu tara !”

A doua grupare, cea a liberalilor democrati era mai putin reprezentatá Tn Comitetul National Permanent, din ea fäcänd parte protopopi Moise Fulea, loan Мода §i loan Panovici, functionary Paul Dunca §i avocatul Florian Mica§. Conducätorii liberalilor democrati, George Bäritiu §i Timotei Cipariu, rämäseserä Tn afara comitetului, dar exercitau asupra lui о puternicä influentä prin foile lor;

1 Documente privind revolutia de la 1848... vol.IV, doc.177, pp. XXXV §i 358-360.

2 Dumitru Suciu, Lupta nationalitätilor din Imperiul hansburgic pentru infäptuirea programelor lor politice la mijlocul secolului al XlX-lea in Anuarul Institutului de Istorie §i Arheologie, Ed.Academiei RSR, Cluj, XV, 1972, p.183.

3 Documente privind revolutia de la 1848... vol.IV, doc. 146, pp.XXXI §i 302.

199