Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

Guberniul, temändu-se de vreo revoltä, a ales dintre douä rele pe cél mai mic §i anume arestarea lui Mica§ pentru a Tmpiedica activitatea lui propagandisticä.

In continuarea memoriului-petitie se aduc mai multe acuze Guberniului pentru a motiva mähnirea adunärii. Dupä 26 aprilie, momentul arestärii lui Mica§, Guberniul s-а putut convinge cä romänii nu au manifestat nici о intentie de revoltä sau de tulburare a lini§tii publice §i nu s-au atins de averea nimänui prin violentä. Cu prilejul adunärii din Duminica Tomii ei au dat un strälucit exemplu al spiritului pa§nic §i al optiunii lor pentru lini§te §i ordine. In Transilvania s-au comis instigari Tn diferite moduri §i de multe ori contra légii nu numai din partea romänilor ci §i din partea altor nationalitäti, färä ca vreun membru al acestora din urmä sä fi fost mäcar admonestat pentru agitatia §i atätarea comisä. Väzänd §i luänd Tn considerare toate acestea este imposibil ca Adunarea sä nu fie mähnitä pentru arestarea Tndelungatä §i nejustificatä a unui fiú al natiunii románé.

Cazul lui Florian Mica§ a ocazionat adunärii, blamarea Tn urmätorul aliniat al memoriului - petitie a terorismului practicat Tmpotriva mi§cärii sociale §i nationale romäne§ti. Ea vede Tn arestarea lui Florian Mica§ §i a altor romäni, Tn anuntarea légii statariale, Tn ridicarea la capätul satelor a furcilor §i spänzurätorilor, instaurarea unui „régim de teroare” din partea Guberniului „Tn contradictie flagrantä cu notiunea de libertate ce dominä Tn Europa". Acest régim este incompatibil cu ideile de egalitate §i fraternitate ce ar trebui sä domine toate natiunile din Transilvania §i incapabil sä lini§teascä spiritele Tnvolburate ale natiunii románé, care secole de-а rändul a fost oprimatä, Tn pofida legilor lui Dumnezeu §i ale naturii, dar Tn sfär§it s-а de§teptat. Adunarea crede cä folosirea regimului de teroare pentru a mentine lini§tea publicä nu va avea succesul scontat §i de aceea cere Guberniului sä punä Tn libertate färä Tntärziere pe Florian Mica§ §i pe ceiialti romäni arestati.

Memoriul - petitie se Tnscrie Tn legalitate §i este ostii violentei. íntrucát spiritul libertätii s-а räspändit §i Tn clasa poporului de ränd, adunarea cere Guberniului sä dea dispozitii severe autoritätilor sä lini§teascä spiritele exacerbate ale conationalilor lor, sä respecte pe romäni §i sä nu treacä peste limitele revolutiei pa§nice. ín cazul Tn care acestea se vor Tntämpla, atunci §i intelectualii §i conducätorii romänilor vor lua toate mäsurile pentru mentinerea lini§tii publice §i pentru ca pacea patriei sä nu fie tulburatä nicäieri. Repetänd la sfär§itul memoriului - petitie cererea amintitä, Adunarea Nationalä asigurä Tncä о datä Guberniul cä dacä celelalte nationalitäti nu vor face „pa§i Tmpotriva natiunii románé, contrari dreptului natural” §i nu vor folosi violenta, atunci nici romänii nu vor sävär§i actiuni care sä cauzeze tulburarea päcii §i a lini§tii publice. ín sfär§it, adunarea roagä sä i se comunice hotärärea ce se va lua Tn aceastä privintä.1

Semnat de cei doi episcopi §i de cei doi secretari, memoriul - petitie opune, deci politicii Guberniului, marcatä de mäsuri punitive fatä de cei care Tncalcä „lini§tea”, atitudinea pa§nicä de pänä atunci a comunitätilor romäne§ti retinute sä räspundä chemärii la arme sau Tndemnurilor la violentä. ín acela§i timp, punctui de vedere inserat Tn document cu privire la eliberarea lui Mica§ §i avertismentul dat Guberniului exprimä Tn mod pregnant atitudinea därzä §i hotärätä a intelectualilor romäni §i a poporului de ränd adunat la Blaj fatä de terorismul practicat Tmpotriva mi§cärii sociale §i nationale romäne§ti. Tonul

1 Ibidem; S. Dragomir, op.cit., vol.ll p.6 §i vol.V, p.296; V. Chereste§iu, op.cit., pp.448-449; Din istoria Transilvaniei..., vol.ll, p.47; M. Mihalache, op.cit., p.39, I. Ranca, op.cit, p. 144; Documente privindrevolutia de ia 1848...\ol.IV, doc.6 pp.XVIll §i 54-55.

194