Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
prímül ränd prin sanctiuni pecuniare, §i apói, ín mod drastic, prin confiscarea märfurilor, care ínglobau báni §i muncä. Prin aceste mijloace averea breslei §i fondurile municipalitätii din Zalau sporeau, ín timp ce averea producätorului se diminua sau intra ín colaps, intervened falimentul. Me§te§ugarii §i negustorii urbani controlau atent piata de materii prime, prin conducerile breslelor, Tntrucät depindeau de crescätorii de animale din zóna rurala, care, la randul lor, depindeau de fenomenele climaterice anuale, de abundenta recoltelor sau de lipsa lor, de bolile infectioase ca §i de izbucnirea unor epidemii. Faptul cá ín Zaláu au existat acélé perioade ín care locuitorii au suferit de pe urma ciumei §i a holerei, multi dintre ei murind ín timpul epidemiilor, a avut drept efect manifestarea recesiunilor economice, temporare sau de durata, ín aceste perioade dificile, valorile munca §i timp §i-au schimbat dimensiunile, iar me§te§ugarii §i negustorii s-au väzut constran§i sä-§i intäreascä privilegiile pentru cá pierderile inevitabile sä fie cät mai mici. Pulsul economic §i financiar s-а stabilit íntotdeauna ín hale §i ín locurile de angajare, unde membrii breslelor, locuitorii ora§ului §i noii veniti constatau care erau preturile §i conditiile de muncä, íntotdeauna dinamice, deoarece fluctuau in functie de schimbärile politice, sociale, comunitare. Este evident cä economia Zaläului a ínregistrat rapid fiecare modificare, micä sau mare. ín ceea ce prive§te participarea la conducerea administrativá a municipalitatii, s-а conturat cu claritate componenta consiliilor municipale de-a lungul timpului. Nobilii din familiile nobiliare vechi, precum Wesseleny, impreuná cu me§te§ugarii din conducerea breslelor/asociatiilor, cu juri§tii din ora§ §i cu furnizorii, au fost cei care au format Consiliile orá§ene§ti. ín deplin consens, í§i amestecau interesele, atät cele comune cät §i private, iar apói le sustineau in aceste adunári in care se hotárau treburile ora§ului. De-а lungul timpului, in epoca medievalá, apói in cea moderná, §i, ín final, contemporanä, acestea au fost categoriile sociale care s-au succedat la conducerea Zaläului, ca pretutindeni ín Europa. Occidentul nu a procedat diferit de urbanitatea zaläuanä, sau säläjeanä in general. De fapt, módéiul urban Occidental din marile metropole europene a fost copiat de ora§ele mijlocii §i mici, precum Zalául, in intregul principiilor de organizare §i functionare. Diferenta constá in timpul de manifestare, intarziát in urbanitatea semiruralä a Sálajului §i in spatiul transilvan, urbanitate care s-а dovedit a fi extrem de conservatoare, prezervánd sisteme de functionare economice §i administrative ale cäror mecanisme occidentale fuseserä perfectionate §i schimbate de mult timp, uneori cu 1 sau 2 secole inainte. Administratia Zaläului a trebuit sä facä fatä unor Probleme specifice economiei urbane, derivate din insä§i specializarea muncii, care ridicä uneori Probleme. Persoanele active aveau de indeplinit sarcini extrem de diferentiate, iar in perioadele in care s-au produs reorganizäri economice §i financiare, unele dintre eie s-au gäsit in fata unor alegeri extrem de dificile, precum (ii amintim din nou) cizmarii din Zaläu care au migrat in a§ezärile rurale mari, singuri sau cu familiile, asumändu-§i conditia umilitoare de cärpaci, mult sub nivelul social al unui me§te§ugar adevärat. La toate acestea se adaugä episoadele aproape violente, care au avut drept mizä conditiile de muncä §i de trai. Este simptomaticä greva calfelor de täbäcari, actiune revendicativä care prezenta pericolul de a se dezvolta intr-un veritabil conflict intre clase. Dar insä§i agitatia aceasta tipic urbanä contine, in sine, schimbarea perpetuä a stärii economice §i a conditiilor ei de manifestare. 172
