Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
Ora§ul Bistrita este о creatie a coloni§tilor sa§i chemati ín Transilvania de regele Géza al ll-lea Tn secolul al Xll-lea. Ace§tia pun bazele viitorului ora§ mentionat de documentele vremii initial ca a§ezare ruralä (villa Bistiche-1264J1, pentru ca Tn mai putin de un secol sä atingä stadiul de ora§ (civitas Bysterce- 1349). Ulterior (1410), dezvoltarea sa impetuoasä Ti asigurä accesul Tn rändul ora§elor rege§ti (civitas regalis Bistricyensis)1 2 3, pentru ca Tn anul 1421 sä i se acorde statutul suprem de ora§ liber regese (libera civitas Bistriciof. Ora§ul Tärgu Mure§, situat Tn centrul Podi§ului Transilvaniei, a fost mentionat documentar pentru prima datä Tn secolul al XlV-lea, pe lista de zeciuialä papalä, ca sediu al unor cälugäri catolici. Documentul mentioneazä numele preotului Roman, „sacerdos de Novoforo'4 5 care a plätit 40 dinari (därile cätre Sfäntul Scaun). Acela§i preot „c/e Novo Foro Syculorum'6 este mentionat cä §i-a achitat obligatiile fatä de Roma §i Tn anul 1333. Cätiva ani mai tärziu (Tn 1349), localitatea apare §i sub denumirea de ,,Scekulwasarhel'ß. De aid, Ludovic I de Anjou, regele Ungariei, Tntäre§te lui loan zis Henel, mo§ia Epyndorf (a§ezare dispärutä, identificatä pe raza judetului Bistrita). In opinia lui Traian Popa, numele de Novum Forum Siculorum se pästreazä pänä Tn anul 1370, cänd se se schimbä Tn Székelyvásárhely (Tärgu Secuiesc), denumire care se pästreazä timp aproape trei secole, pänä Tn anul 1616, cänd principele Gabriel Bethlem, voind sä räspläteascä credinta §i vitejia locuitorilor a§ezärii, acordä ora§ului dreptul de municipium, schimbändu-i totodatä §i numele din Tärgu Secuiesc Tn Tärgu Mure§ (Morosvásárhely)7 8. ín realitate, schimbarea denumirii localitätii se produce mult mai devreme, pe la anui 1360, regele Ludovic de Anjou poruncind din acest ora§, numit Tn document Zekuluasahel [corect: Zekuluasarhei, n.n.] capitlului din Alba lulia sä participe la punerea väduvei unui anume Ladislau, fiúi lui Ladislau din Deag, Tn stäpänirea unor párti din mobile Deag, Sälcud, Cucerdea §i Cipäu: ,,Ludovic, din mila lui Dumnezeu, regele Ungariei, credincio§ilor säi <din> capitlul bisericii Transilvaniei, mäntuire §i milostenie'e. Urmeazä textul propriu-zis, care se Tncheie cu: ,,Dat la 1 Papa Urban IV scria la 16 iulie 1264 din Orvieto, lui §tefan, fiúi regelui Bela IV, cerändu-i sä restituie mamei sale ,,[...] ni§te sate §i pämänturi numite Tn limba lor obi§nuitä Bistrita (Bistiche), Rodna (Rodona) [...] pe care le-а stäpänit Tn tihnä §i pace sus-numita reginä [Maria, n.n.]". Vezi documentul nr. 64 din 16 iulie 1264, p. 69. 2 Coriolan Suciu, op. cit., p. 81. 3 Franz Zimmermann, Urkundenbuch zur Geschichte der deuschen in Siebenbürgen, vol. II, pp. 98, 189, 192, 369, 462-463; vol. Ill, p. 192, 296-297, 498; vol.IV, p. 139-141 §i 600. Vezi §i Coriolan Suciu, op. cit., loc. cit. 4 „Romanus sacerdos de Novo Foro solvit den. 40", Acta Vaticana, an 1332, apud Traian Popa, Monográfia ora§ului Tärgu Mure§, 1932, p.15. 5„Romanus sacerdos de Novoforo Siculorum solvit 1 fertőmén fini argenti", Acta Vaticana, an 1333, p-640, apud Traian Popa, Monográfia ora§ului Tärgu Mure§, 1932, p.15. 6 „Dat Tn Tärgu Mure§, Tn joia de dupä särbätoarea fericitului apostol §i evanghelist Matei, Tn anui domnului о mie trei sute patruzeci §i nouä". Text latin la Zimmerman- Müller, II, p. 63, apud Documentele Istorice ale Romániei ( D.I.R.), C, Transilvania, vol. IV (1341-1350), Bucure§ti, 1955, documentul nr. 738 datat 24 septembrie 1349, pp.506-507. 7 Diploma principelui Gabriel Bethlem din 29 aprilie 1616 mentinezä faptul cä „Tárgul ce s-а numit pänä acum Tärgu Secuiesc, care se aflä Tn Scaunul Mure§ului, TI scoatem din rändul tärgurilor §i-l deciarám ora§ regese". Apud Traian Popa, op. cit., p. 17. 8 „Lodovicus, dei gracia rex Hungarie, fidelibus sui, capitulo ecclesie Transilvane, salutem et gráciám", Documenta Romániáé Historica (D.R.H.), C, Transilvania, vol. XI (1356-1360), Academia R.S.Romänia, Bucure§ti, 1981, documentul nr.451, pp. 468-469. 160
