Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Arheologie
Sänsimion1 pänä ín anul 1665, cänd se construie§te prima bisericä din lemn §i devine independentä1 2 din punct de vedere ecleziastic. Din aria localitätii, pänä acum, nu au fost semnalate descoperiri monetäre §i nici descoperiri arheologice medievale3. La Tnceputul anilor ’90, ín centrul comunei, Tn grädina lui Bodoni József, s-a descoperit о monedä de aur din secolul al XV-lea (Fig.2). Moneda constituie о raritate numismaticä, deoarece a fost bätutä la monetäria din Baia Mare Tn timpul lui Albert de Habsburg (1437-1439). ín evul mediu, Transilvania4 fäcea parte din regatul maghiar §i prin reforma lui Carol Robert (1301-1342) se instituie primele monetärii, iar emiterea monedelor incepe sä fie continua5. Aceste reformé s-au petrecut intre anii 1323-1338 §i ca urmare apar monede ca florinii de aur, gro§i de argint §i se amelioreazä valoarea intrinsecä a dinarilor §i a obolilor6. Reforma consta de fapt Tn retragerea anualä a monedei vechi §i baterea unor monede noi, dar s-au folosit multä vreme monedele bätute dinainte de 1323, care au dús la prelungirea reforméi7. Primele monede de aur ungure§ti sunt emise la Buda Tn anul 1325 §i sunt copii fidele ale florinilor din Florenta, avänd pe avers un crin stilizat, iar pe revers figura Sfäntului loan Botezätorul. Denarii, din acest moment, sunt folositi doar ca monede de schimb. Cel tärziu Tn anii 1335-1336 se Tncepe emiterea florinilor §i la Cremnita, iar Tn Transilvania cel mai probabil la Cluj. Puritatea monedelor varia intre 990 §i 997%o, ceea ce Tnseamnä mai mult decät 23 % carate. Schimbäri radicale apar la sfär§itul anilor 1350, Tn timpul lui Ludovic cel Mare, cänd Tn locul lui loan Botezätorul apare Sfäntul Ladislau, regele cavaler privit drept sfänt national8. Tn vremea lui Sigismund de Luxemburg (1387-1437) se generalizeazä folosirea siglei alcätuitä din douä litere sau semne. Prima literä reprezenta de obicei monetäria, iar a doua numele camerarilor9. ín atelierele monetäre ce functionau Tn ora§ele Transilvaniei se bäteau monede regale ungure§ti §i numai sigla de monetärie §i initialele camerarilor ne ajutä sä deosebim care monede au fost bätute pe teritoriul Transilvaniei §i care Tn Ungaria10 11. Albert de Habsburg continuä reformele Tncepute de Sigismund. ín scurta sa domnie, emiterea florinilor de aur se fäceau la Sibiu, Baia Mare §i Kremnica (Fig.4)11. Monetäria de la Baia Mare, Tn 1411, este donatä särbului Lazarevics István, iar ulterior, Tn 1444, confiscatä de la urma§ul säu Brankovics György de cätre 1 Prima atestare a satului Sänsimion este din 1332, iar mentionarea satului Väforoasa (u. Havadtő) dini501 a cärui denumire derivä din toponimul Neaua (u.Havad), fapt semnalat §i de cätre Orbán Balázs, ne face sä eredem ín existenta localitätii Tncä din secolele XIV-XV. 2 Székely 2000, p.143. 3 Departe de a fi complet repertory arheologic al judetului, din care lipsesc descoperirile medievale tárzii §i moderne, care nu au intrat ín vizorul redactorului: Lazár 1995, p. 187. 4 Pentru a ínlátura confuziile ín cadrul acestui articol, prin termenul de Transilvania íntelegem Transilvania Evului Mediu, care se referä numai la spatiul intracarpatic; fapt semnalat §i de altii: Köpeczi 1989, p. 5.; Rusu 2005, p.11. 5 Huszár 1995, p. 9. 6 Iliescu 1970, p. 40. 7 Pap 2002, p. 199. 8 Gyöngyössy 2005, p. 32-33. 9 Horváth- Huszár 1956, p. 21. 10 Huszár 1995, p. 9. 11 Dupä moartea lui Sigismund emisiunile florinilor de aur ínceteazá la Buda §i Kosice (u.Kassa). 142
