Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)

Dorin Rus: Ritualuri ale breslelor din Europa, regăsite la comunităţile săseşti din Transilvania

322

DORIN-IOAN RUS

Fig. 2. Dansul spadei la Agnita, 1816

Un alt element asemänätor ín spatiul transilvan §i ín cel vest european este prezenta concursurilor: sägetarea päsärii, sträpungerea pe§telui (la Leipzig, Augsburg, Viena, Utrecht, Straßburg), jocul cu coarda (Ulm), jocul cu cercul (Agnita)22. ínceputurile acestui din urmä joc, atestat Ia Agnita, se gäsesc la München in secolul al XVI-lea, iar prezenta lui in spatiul transilvan este о dovadä in plus a aducerii aici a acestor ceremóniáié de cätre calfele care activau in spatiul bavarez. О legenda relateazä Ínceputurile acestui ceremonial: cänd a inceput sä bäntuie о epidemie de duma in anii 1515 §i 1517, la München, multi locuitori au inceput sä päräseascä ora§ul sau sä se inchidä prin case. Cu toate cä aceastä grozävie, dupä ce a fäcut numeroase victime, a inceput sä se retragä, totu§i, comertul §i breslele nu §i-au reluat activitatea. Täranii nu mai venirä in ora§, pentru a-§i aduce produsele, iar orä§enii nu mai voiau sä iasä din case, de fricä sä nu fie atin§i de ciumä. Cu toate cä se fäceau numeroase incercäri, veselia din ora§ nu-§i reintra in drepturi. Cei care animau in mod normal petrecerile cotidiene din München au tost calfele de breaslä, care s-au hotärät §i de aceastä datä sä intreprindä о actiune menitä sä scoatä din casele indoliate pe cetätenii intristati. Cänd veni läsata secului, se adunarä cei mai veseli §i mai priceputi dintre ei, §i se hotärärä sä facä un dans cu paisprezece cercuri, a§a cum se fäcea in acea vreme dansul cu fäclii §i cu säbii, §i se pornirä astfei pe sträzi cu trompete §i tobe, cu multä veselie. Ei se opreau in pietele de tärg §i In fata caselor mai§trilor lor i§i agitau cercurile §i fäceau tot felul de grupe §i de pozitii. Tonul vesel al acestor mi§cäri i-a atras la ferestre in stradä pe cetätenii curio§i, intristati §i speriati23. Venirä sä vadä ce se petrece acolo iar bucuria de afarä le dädu curaj, astfei cä frica, grija §i groaza dispärurä §i, dupä cäteva zile, sträzile au fost la fel de vii ca §i odinioarä, iar comertul §i me§te§ugurile au fost din nou In floare. Cetätenii ora§ului München §i ducii Bavariei recunoscurä cä acesta ar fi un bún prilej de a repeta an de an procesiunea §i jocurile. De-acum, jocul cu cercurile s-а extins, a cäpätat reguli §i regulament, a devenit, pe scurt, о artä. Calfele, care in acel moment se

22 H. Hoffmann, st.cit., p. 49.

23 H.A.Berlepsch, Vom Schäffler- oder Reiftanz, in B. Brandtl, G. Creutzburg, Die Zunftlade. Das Handwerk im Spiegel der Literatur vom 15. bis 19. Jahrhundert, Berlin, 1973, p. 196;