Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Dorin Rus: Ritualuri ale breslelor din Europa, regăsite la comunităţile săseşti din Transilvania
320 DORIN-IOAN RUS punändu-§i о näframä, о mascä, о centurä de argint aurit, la care §i-a pus un pumnal, al cärei lamä §i mäner érau din acela§i metal. Dupä ce a executat Tn mod identic §i cu aceea§i fortä mai multe dansuri, scoase pumnalul §i fäcu din nou ni§te mi§cäri. Astfel, a inceput sä execute cäteva mi§cäri curajoase, ca §i ni§te särituri u§oare, folosind pumnalul ca §i cum ar fi impuns pe cineva. ín Tncheiere a intrebuintat pumnalul atacändu-l pe cäpitanul tälharilor, räpunändu-l Tn cele din urmä. Astfel Ali Baba a fost salvat prezentändu-i-se in cele din urmä pumnalul ascuns in haina aceluia15. ín spatiul european, el se poate intälni mai ales in spatiile care au fost ocupate de cätre Sfäntul Imperiu Romano-german intre secolele XV-XVI16, dar §i in arhipelagul britanic. Cea mai veche informatie in legäturä cu aceasta ne-о oferä scriitorul roman Tacitus Tn anul 98 dupä Hristos, cänd §i-a publicat celebra cercetare cu caracter geografico-etnografic „Germania“. Deoarece aceastä scriere a inclinat sä-i idealizeze pe germani, ea trebuie studiatä cu mare atentie. Dintre numeroasele informatii referitoare la strämo§ii germanilor de astäzi, una se referä la un cult al zeului räzboiului, unde se observä un dans al bärbatilor in forma sa initialä: el scrie cä existä doar о singurä forma de joc, §i aceasta este asemänätoare la fiecare särbätoare. Bärbati tineri dezbräcati, se aruncä din propria lor initiativä intr-un dans intre säbii §i läncii. Exercitiul i-a obi§nuit §i obi§nuinta i-a fäcut curajo§i; dar ei nu cautä un cä§tig din aceasta §i nici о retributie: räsplata lor este bucuria spectatorilor17 18. Din acele timpuri strävechi deja, acest dans constituia punctui culminant al festivitätilor. Aceasta reiese din numeroasele relatäri ale contemporanilor. Astfel, Olaus Magnus il descrie la fel ca §i Tacitus, in a sa etnografie a popoarelor nordice, in anul 555, §i rämäne la fei pänä in secolul al XVIII-lea intr-un manual de dansuri din tärile germane'8. íntre timp, dintr-un dans ritual s-а transformat intr-un dans spectacol, la care participau breslele de cutitari §i säbieri, §i era organizat cu prilejul festivitätilor lor anuale. Bineinteles cä tinerii participanti nu au mai executat dansul complet dezbräcati. De§i dansul spadei era §i un joc, la el participau tinerii, inainte ca el sä devinä spectacol, in evul mediu timpuriu, in vederea pregätirii pentru luptä, in perioadele de räzboi. in cele de pace, se intämpla altfel: circa §aisprezece - douä zeci de tineri se adunau pe un teren liber. Ei purtau pälärii ornate cu benzi colorate §i näframä albä. Cäma§a albä era insemnatä cu simbolul unitätii, brätele infä§urate in benzi lungi, iar la genunchi aveau clopotei, care in timpul fiecärui pas de dans, räsunau in mod pläeut. §eful lor saluta publicul, la inceputul spectacolului, cu о cuväntare in rime, dupä vechiul obicei. El spunea cä va incepe, Tmpreunä cu prietenii lui, un dans al spadei, care este permis de cätre autoritatea superioarä. Dupä terminarea scurtei cuväntäri, dansatorii i§i 15 Povestea lui All Baba §i a celor patru zeci de boti, in *** О mie §i una de nopti, vol. 12, Bucure§ti, 1975, p. 91-96 (noaptea a 859-a). 16 M. Beheim-Schwarzbach, Der Schwerttanz, Stuttgart, 1987, p. 88. 17 Publius Cornelius Tacitus, Germania, cap. 24, in vol. Agricola. Germania. Dialogus de Oratoribus. Die historischen Versuche, Ed. a 3-a, Wiesbaden, 2000, p. 164. 18 ***, Wörterbuch der deutschen Volkskunde, Kroner 1936, p. 653.
