Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Aurelia Diaconescu: Furcile de tors din colecţiile etnografice mureşene
202 AURELIA DIACONESCU figuri schematice de constructii liniare, la notatii abstracte. Triunghiuri, romburi, linii oblic paralele, cruci, servesc la redarea a tot ceea ce se prezintä privirii artistului naiv.“ Elementele naturii i§i fac loc tárziu §i se suprapun färä aderentä la sensui sobru §i cutezätor al formelor geometrice. Semnul, rämäne inceputul artei ornamentale, este cel care contureazä desenui liber sau cel stilizat, realizändu-se decoratii Tn cele douä stiluri care se imbinä, rezultánd un rafinament apreciat clasic, coexiständ Ornamente geometrice cu cele liber desenate a§a cum se desfä§oarä pe furcile de tors din zona montaná a Muntilor Cálimani (incizate) simulánd о reprezentare mai fidelá a elementului reprezentat din natura ínconjurátoare. Ín acest cadru se constituie ornamentica despre care L. Blaga spunea cá reprezintá „depozitele tainelor colective ale fiecárei etnii“. Natura ín conceptia románeascá nu devine ca la greci un model al artei. Arta va rämäne imanentá naturii, care nu poate fi imitata ci doar stilizatá. Astfel elementele ornamentale devin simboluri ale cáror intelesuri coboarä páná la rádácinile greco-romane, indo-europene, trecute prin filtrul balcanic. Elementul ornamental constituie partea indivizibilá, cea mai simpla componentä ornamentalä care poate figura de sine stätätor ín decorul furcilor. Elementele geometrice sunt reprezentate prin figuri realizate din linii drepte sau curbe. Din jocul asociativ al liniilor totdeauna armonioase, rezultá о дата aproape färä limite de motive geometrice care revin constant in toate domeniile artei noastre populare. Elementele geometrice intälnite pe furcile de tors sunt: triunghiul, dintele de lup, zimtii, cercul, rozeta, etc. Elementele ornamentale liber desenate le intälnim sub forma frunzei de trifoi, trifoi cu 4 foi, frunza de brad, frunza de salcäm, frunza de stejar. Motivul ornamental este alcätuit din douä sau mai multe elemente ornamentale, realizänd о reprezentare decorativä intreagä, divizibilä in elemente din aceea§i grupä tematicä - pe furci frunze simetrice fatä de о axä, floarea soarelui cu frunzä, tulpinä cu douä frunze. Compozitia ornamentalä rezultá din douä sau mai multe motive ornamentale, färä ca aceasta sä fie din aceea§i grupä semanticä §i nici chiar din aceea§i grupä stilisticä. Cel mai bun exemplu íl ilusträm prin motivul „ulita satului cu trifoi“ - inv. 517, о combinatie dintre un motiv geomorf cu unul fitomorf. Ca peste tot in cultura §i arta popularä, Tn decorul uneltelor oamenii au transpus aspecte din experienta, observatiile §i cuno§tintele lor, acumulate veacuri de-а rändul, sintetizate §i generalizate in forme figurative. Ar fi concludent ceea ce AI. Tzigara Samurca§ spunea: „Migäloasele §i perfect in§iratele crestäturi ce infloresc furcile... lucrate de ciobanii muntilor no§tri, reprezintá inchegarea in forme plastice a räbdärii §i lini§tii lui färä pereche ce reflectä träinicia de secole a neamului din care fäcea parte.“ ín varietatea formei §i ornamenticii furcilor de tors se oglinde§te toatä vioiciunea §i bucuria de viatä a fläcäilor de la munte, „simplitatea oränduirii acelora§i motive indepärtänd insä orice monotonie ne redä vorbirea lui mäsuratä §i limpede“. Seninätatea acestor suflete izolate luni de zile pe värful culmilor prinse intre verdeata intinsä a paji§tilor §i albastrul boltii cere§ti, se räsfränge in compozitia mäiasträ a acestor arti§ti analfabeti, pätrunsä insä de mäiestria firii care singurä §i pe nesimtite le-а servit drept indrumätoare.“
