Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Mihai Camilar, Maria Camilar: Contribuţii la cunoaşterea gospodăriei tradiţionale huţăneşti din Bucovina
CONTRIBUTU LA CUNOA$TEREA GOSPODÁRIEI TRADIJIONALE 147 Obligatoriu la aceste case intälnim la fatadä, ganguri largi, pe toatä lungimea constructiei, §i de cele mai multe ori stälpii de la fatadä sunt ornamentati prin cioplire - sculpturä in volume succesive. íntotdeauna aceastä casä este construitä din bärne masive de brad avänd un diametru de 35 - 45 cm, despicate in douä §i incheiate Ia coituri in cheutori specifice "hutäne§ti", fiind mult petrecute la capete. Aceastä constructie estp.dest-J de sotu'ä dar plinä de pretiozitate, efectul artistic reie§ind §i d;n contrastul dintie brunul patinat al bärnelor peretilor §i chenarul alb din jurul ferestrelcr. О constructie traditionalä nelipsitä din nici о asemenea gospodärie este klichiul, destinat pästrärii alimentelor §i a hainelor. ín teren am intälnit §i klichiul dublu, cu douä spatii de depozitare, constructie de о rarä frumusete, chiar unicä in intreg spatiul carpatic romänesc. La aceste constructii anexe, atentia ne este atrasä incä de la о primä privire de masivitatea peretilor lucrati tot din bärne cu profilul semirotund, precum §i de modul de concepere a ornamentärii. Klichiul (celarul) hutänesc se remarcä prin pridvorul deschis in fatä avänd proportia volumelor perfect echilibrate, prin mäiestria imbinärilor de la grinzi §i datoritä fruntarului cu terminálul in “cap de cal”, cu dublu lob, cu cultiväri de täieturi drepte §i curbilinii ce se desfä§oarä pe registre largi. Efectul decorativ al acestor constructii este completat de stälpii scunzi §i u§or galbati, cu muchiile aplatizate, avänd baza §i terminálul tratate identic. La fei ca §i la alte tipuri de gospodärie, §i la cele cu “ocol intärit”, klichiul este plasat intotdeauna numai in fata casei pentru a fi mereu sub observatie, constructia avänd doar о inchizätoare de forma unui zävor de lemn cu “cätei”. Lateral §i lipite de klichi se aflä íntr-o parte cotetul porcilor iar in cealaltä, un adäpost destinat oilor pe timpul iernii; constructie care comunicä in continuare cu un §opru larg pentru depozitarea lemnelor de foc. Pe latura opusä inträrii se gäse§te coliba pentru afumat carnea, о constructie tot din bärne masive, avänd in interior vatra de foc, cu cujbä §i orificii de evacuare a fumului la nivelul superior al peretilor. Cäruta §i atelajele agricole (plugul, grapa) sunt depozitate intr-un spatiu ce se continuä in prelungirea peretelului longitudinal al casei. La nici о gospodärie cu “ocol intärit” nu se intälnesc grajduri in incinta acestora, aceste constructii fiind plasate undova ceva mai departe in spatele sau lateral gospodäriei, acest aspect fiind о mäsurä cu caracter igienic, animaleie din adäpost fiind destul de numeroase (cite doi cai §i peste 15 váci §i vitei). О constructie intälnitä cu totul sporadic in satele hutäne§ti din Bucovina, specific numai acestei etnii(19, este cole§na pentru oi. Aceastä constructie de formä poligonalä (de obicei octogonalä) este din bärne masive, de inältime medie, amplasatä la fei in spatele casei sau lateral. *• Beciul §i groapa pentru cartofi sunt undeva in spatele curtii, in apropiere pentru a avea un acces lesnicios §i pentru a fi observate cät de cät. Izvorul cu apä (“fäntäna”) se aflä in afara perimetrului gospodäresc, fiind frumos §i ingrjit amenajat cu un ghizd din bärne, avänd acoperi§ din dranitä (§indrilä) §i nelipsitä cruce artistic executatä. La inältimea unde este amplasatä о asemenea gospodärie, acest izvor este singura sursä de apä pe timpul celor patru anotimpuri, atät pentru nevoile casnice cät §i pentru cele gospodäre§ti (pentru adäparea animalelor in perioada de stabulatie).
