Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Mihai Camilar, Maria Camilar: Contribuţii la cunoaşterea gospodăriei tradiţionale huţăneşti din Bucovina
142 MIHAI CAMILAR, MARIA CAMILAR hutulii preferánd la Tnceput sä nu locuiascä ímpreuná cu románii din aceste locuri. Este normal ca Tntr-o zonä cu о densitate micä a populatiei, cu un relief accidentat, a§ezärile sä se incadreze Tntr-o tipologie specificä locului. De fapt tipológia a§ezärilor din zilele noastre nu se deosebe§te cu múlt de cea din secolele XVIII-XIX. Aici íntálnim §i acum a§ezäri de tip cätun, cu о mare risipire prin munti, a§ezári de tip rásfirat de-а lungul väilor sau pe inältimi, cele de tip adunat nu-§i prea gäsesc prezenta. Totu§i putem vorbi despre unele a§ezäri de tip adunat unde gruparea gospodäriilor este surprinsä doar Tn anumite portiuni ale satelor, aici predominänd ramificatiile tentaculare de-а lungul väilor. Este vorba de satele Modovita §i Breaza, localitäti ce au avut Tn componentä о populatie de etnie diferitä (hutuli, germani, evrei, romäni). De cele mai multe ori, Tn arealul locuit de cätre hutuli, relatia dintre gospodärie §i cäile de acces este indirectä, Tntre acestea interpunändu-se suprafete cu pä§uni, fänete sau chiar portiuni Tmpädurite. Incä de la Tnceputul statornicirii lor Tn muntii Bucovinei, hutulii s-au remarcat ca buni crescätori de cai §i vaci, aspect valabil §i Tn zilele noastre, cre§terea oilor nefiind о Tndeletnicire care sä-i caracterizeze. Legat tocmai de aceastä ocupatie de bazä a hutulilor, trebuie pusä dezvoltarea unei gospodärii specifice. ín timp, ei au dezvoltat о gospodärie tipicä crescätorilor de animale ce se deosebe§te de cea a romänilor din acest tinut romänesc, Tntr-o regiune geograficä Tn care siguranta a fost destul de precarä. Relatia dintre economie (ocupatii) §i structura gospodäriilor este mai u§or sesizabilä la cele mai vechi, care cuprindeau un numär mai mare de constructii mono-functionale, dispuse de cele mai multe ori pe suprafete mai mari, cele rämase din secolul al XlX-lea §i de la Tnceputul secolului al XX-lea, formänd un interesant obiect de studiu pentru női. Dar, la conturarea gospodäriilor traditionale hutäne§ti trebuie avut Tn vedere mai multi factori ce au conlucrat, factori de naturä geograficä, socialä, specific etnic, la care о pondere aparte au avut-o factorii ocupationali precum §i configuratia a§ezärilor, mai ales la amplasarea gospodäriilor Tn vatra satelor din väi sau a celor izolate cu tótul prin munti. Pe baza celor constatate Tn teren, Tn urma investigärii unor forme de gospodärii traditionale hutäne§ti, parte dintre eie pästrate destul de bine, am dedus cä Tn aceastä parte a Bucovinei sunt specifice trei tipuri de bazä de gospodärii: gospodäria cu curtea deschisä Tn fata casei, gospodäria cu curtea dublä §i cea de tip “ocol Tntärit”. Chiar dacä atentia noastrá a fost retinutä Tn mod special de gospodäria de tip “ocol Tntärit”, totu§i facem cäteva referiri §i chiar precizäri §i asupra primelor douä modele. Gospodäria cu curtea deschisä s-а dezvoltat ín functie de tipológia a§ezärilor, ea fiind specificä satelor risipite pe culmi, aici, constructiile anexe, monofunctionale fiind amplsate chiar Tn mod dezordonat, Tn raport cu configuratia terenului, avänd о suprafatä de cuprindere destul de mare, gardurile interioare lipsind, cele exterioare care marcheazä perimetrul gospodäresc fiind de о mare simplitate pästränd un arhaism aparte. Aceste tipuri de gospodärii pot fi Tntälnite §i astäzi, avänd о mare räspändire mai ales Tn
