Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)

Ioan Eugen Man: Vechi biserici de lemn din judeţul Mureş dispărute în ultimele decenii

VECHI BISERICI DE LEMN DIN JUDEJUL MURE$13

De la Tnceput trebuie sä ne exprimäm regretul cä monumentul 53 nu mai existä, el fiind demolat ín anul 1997, datoritä stärii precare in care se afla. Főstül monument de la Band este cunoscut in literatura de specialitate sub hramul „Sfänta Maria”,54 dar $erriatismul Ortodox din anul 1996 il prezintä sub hramul „inältarea Domnului”. ín schimb, acela§i §ematism, pentru anii 1996- 2000, ii atestä existenta sub hramul „Sfänta Maria”, ca provenind din anul 1772.56 Privitor la acest monument fac referire douä surse documentare. Sematismul jubiliar din anul 1900 consemneazä: „Parohie veche. Biserica de lemn din anul 1770 in onoarea ss. Archangheli’67 . Data este confirmata de о insemnare de pe un Triód, о carte de rugäciuni, tipäritä la Blaj in anul 1771, „in care se spune cä aceastä carte este däruitä bisericii din Mezii Bandului58 de Savu, la 1771, martié 19”.59 Deci, in ultima parte a secolului al XVIll-lea, vechiul edificiu, atestat in prima parte a secolului, este inlocuit cu monumentul dispärut in 1997. A doua sursä documentarä, un epitaf pe pänzä, a cärui picturä este de bunä calitate, certifies §i terminarea tuturor lucrärilor: anul 1809.

Potrivit fi§ei monumentului intoemitä in anul 1962 de tehnicianul Szep Zoltán, ale cärui date au fost preluate de la parohia ortodoxä din localitate, biserica a fost adusä din Fägära§ in secolul al XVII-lea, färä о datare concretä. Ctitorii bisericii au fost Zahie Hodo§ §i Vasile Moldovan. Unele grinzi erau inscriptionate in schere chirilicä, intre altele gäsindu-se §i data sfintirii edificiului: „1800”. Biserica era situatä in cimitirul din partea de sud a localitätii, in strada Oroiului, aflat pe un promontoriu natural märginit de proprietäti particulare (PI. la).

Monumentul inscria un plan de formä dreptunghiularä, cu absida poligonalä in cinci laturi, nedecro§atä (Pl. I. b). Confectionatä din bärne de brad, in cäte 10-11 ränduri, a§ezate pe о talpä masivä din lemn de esentä tare, biserica avea märimi destul de ample in comparatie cu alte edificii similare.60 Nava avea о lungime de 15,0 m §i о lätime de 8,0 m, ce cuprindea pronaosul in märimi de 7,65 m lätime §i 5,75 m lungime §i naosul de 7,65 m lätime §i 8,60 m lungime. intre aceste douä spatii se afla primezul, ce avea о deschidere centralä de 1,60 m lätime. La doar 20 cm distantä de capätul estic al navei, spre naos, se afla iconostasul, de facturä neoclasicä, cu cele trei deschideri: u§ile impäräte§ti de 1,05 x 1,95 m §i cele douä inträri diacone§ti a cäte 0,80 x 1,95 m (Pl. II. a, b). La capätul navei se afla absida, cu о lungime de 4,0 m, ale cärei laturi, de la sud la nord, aveau märimi de 3,20 m, 1,70 m, 1,90 m 1,70 m §i 3,20 m, deci cele douä laturi paraleie erau mai Iungi, conferind altarului un spatiu mai mare (Pl.lll. a). Bärnele peretilor erau imbinate in sistemul „coadä de rändunicä”, formä sträveche folositä in arta lemnului de cätre romäni. Interiorul navei avea о boltä semicilindricä unicä, realizatä din scánduri prinse pe arcuri sau nervuri din lemn ascunse in pod, la capätul de vest terminändu-se printr-un timpan semicircular. Absida altarului avea acoperi§ combinat realizat dintr-o boltä tronconicä, care se racorda spre naos la bolta semicilindricä mare, iar spre poligonul absidei se unea cu conturul semicalotei confectionatä din douä panouri triunghiulare. Semicalota avea planul na§terilor la aproximativ 35 cm, retrasä in interior fatä de laturile absidei, precum avea §i bolta semicilindricä a navei. Pe latura de vest a pronaosului se afla intrarea destul de generoasä (1,60 x 1,80 m), pe cele douä laturi ale navei, de miazäzi §i miazänoapte, fiind