Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Dorel Marc: Arhitectură populară în zona Mureşului Superior, Interferenţe privind evoluţia planimetriei, technicile constructive, ornamentica locuinţei
132 DOREL MARC stridete un anumit calendar traditional, ca ?i-n alte zone etnografice ale tärii. Se mai Tntälnesc totu?i ?i case ridicate de me?terii secui din Remetea, ace?tia fiind recunoscuti mai experimental in tehnicile constructive cu о Planimetrie ?i evelatie mai complexe. Ridicarea locuintelor era insotitä de practicarea unor adevärate ritualuri Tncärcate de credinte ?i semnificatii magico-mitice, Tncepänd cu alegerea locului potrivit, continuTnd cu unele sacrificii animaliere la temelia ?i pragul casei, culminänd apoi cu Tmpletirea unei cununi din flori de cämp ?i busuioc sau / ?i cetinä de brad , uneori insotitä de о icoanä, invocändu-se astfei protectia divinä asupra noului loca?. Lucrarea se incheia cu inältarea crucii pe acoperi?, in special la romäni , secuii ?i maghiarii reformati ridicänd ca insemn specific un terminal de stälp prismatic, te?it ?i ascutit la värf, care continua din frontonul casei. Noua locuintä a?tepta apoi momentul sfintirii ei prin sfe?tania sävär?itä de cätre preot, inscrisä cu cearä topitä pe väruiala proaspätä, avänd rolul providential, de a binecuvänta ?i de а о puné sub protectie divinä impreunä cu sälä?luitorii ei. Intelegänd importanta continuärii cercetärilor etnografice in zona Mure?ului Superior ?i de cätre generatiile tinere de cercetätori, ne reamintim ce afirma in anul 1927, urel Filimon, intemeietorul cercetärii etnografice mure?ene, in calitate de pre?edinte al Comisiunii Culturale ?i Scolastice, cä reprezintä „ о datorie obligatorie a ?tiintei ?i trecutului poporului romänesc de a vä face cunoscut bogätiile arheologice ?i etnografice ale acestui judet” ?i - am completa noi - a celor Tnvecinate; exponent al ?colii clujene reprezentate de George Välsan care afirma cä „ ce ne-а mai rämas trebuie adunat ...fiindcä in acest material vom gäsi certificatul nostru de noblete nationalä (s.n.) , Aurel Filimon in „Contributiuni la vechimea romänilor din Ardeal” (1938) considera cä „ а pástra prezentul pentru viitor, ca ín viitor sä se cunoascä trecutul” este о altä misiune a etnomuzeologiei13 14. ntemeietorul Muzeului de Etnografie ?i Arheologie din Tärgu Mure? a fost §i un iscusit muzeograf de teren achizitionänd tot ceea ce este edificator pentru viata materialä §i spiritualä a populatiei din judet, färä deosebire de nationalitate incepänd cu monumente de arhitecturä, continuänd cu unelte traditionale §.a. A. Filimon mai aräta intr-un memoriu adresat primarului Tg. Mure?, in 1931, necesitatea studierii zonei locuite de romäni , secui §i sa?i „cunoa§terea particularitätilor ca proprietäti independente” (s.n.) fiind foarte importante dändu-ne lämuriri in multe cazuri §i cunoa?tere de originalitate”. Cunoscutul cercetätor l.l. Russu , care a avut valoroasa contribute la studiul istoriei romänilor din zona locuitä de secui , referindu-se la amestecul social-etnic din perioade mai indepärtate sau mai recente, concluziona cä problematica interferentelor privind cultura §i civilizatia in aceastä zonä, ca ?i in altele lipsite pe anumite perioade de documente clare §i explicite este о problemä complexä, dificilä, necesitänd cercetäri am^je, indelungate adäncite, comportänd ?i multe ipoteze cu numeroase rezerve. Aceastä problemä insä nu se poate rezolva nicidecum „ cu abilitate prin formule simple §i simpliste cu 13 A. Diaconescu, Aurel Filimon (1891-1946). Activitatea sa etnograficä oglinditä in documente, in MARISIA, XI- XII, 1981-1982, Tg. Mure?, p.463; Idem, Din istoricul Muzeului Etnografie dinTärgu Mures, 'n MARISIA , XXV, Tg. Mure?, 1996, p. 7 -10 14 l.l. Russu, Romänii§isecuii, Ed. §tiintificä, Bucure?ti, 1990, p.96
