Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Dorel Marc: Arhitectură populară în zona Mureşului Superior, Interferenţe privind evoluţia planimetriei, technicile constructive, ornamentica locuinţei
130 DOREL MARC Stälpii ornamentali erau §i sunt decorati prin tehnica cioplirii ( aplatizärii muchiilor ), Tncrusträrii sau dältuirii, sculpturii §i mai nou prin strunjire. Ca §i in alte zone etnografice ale tärii, Tntälnim stälpi lucrati cu mult simt artistic, dovedind gustui pentru frumos, cel al echilibrului §i proportiilor, atät Tn mäiestria me§terului román cät §i secui sau ungur. Odatä cu sporirea numärului de grinzi (íntre 8-12) de sustinere a acoperi§ului mai greu cu ínvelitoare din §indrilä ( numitä local „dranitá” ) §i apói din tiglä, s-а trecut evolutiv de la rolul strict functional al stälpilor la cel decorativ. Ornamentarea stälpilor s-а realizat tinändu-se seama §i de Volumetrie §i de tehnica decorärii. De la cea mai simplä modalitate de decorare realizatä prin simpla aplatizare a muchiilor §i incrustrarea sau dältuirea unor elemente geometrizate de decor, s-а trecut la forme mai comlexe realizate prin succesiuni de poliedre suprapuse, trunchiuri de piramidä sau de con §i mai rar, stälpi lucrati cu motivul funiei räsucite. Cele mai Tntälnite insä Tn zonä, atät la casele romäne§ti cät §i la cele secuie§ti sau ungure§ti sunt ornamentele simple, sobre realizate prin dältuituri dispuse Tn forme romboidale , Tnscrise Tn pätrate sau dreptunghiuri dältuite Tmprejurul stälpilor. Aceastä modalitate simplä de decorare folose§te tehnica te§iturii §i dältuirii cu §anturi orizontale §i verticale sau / §i cu motive geometrizate ale crucilor, rozetelor §i mori§tilor, pe längä aceste la casele secuie§ti, apar ca simboluri identitare, asociate cu motivul soarelui, Tnsotite §i de semiluna §i laleaua specificä acestei etnoculturi ( aceste reprezentäri Tntälnindu-se §i Tn heraldicä ) . Din punct de vedere morfologic, stälpii caselor sunt ornamentati unitar prin succesiunea simetricä , mereu aceea§i, a volumelor, pe lungimea tärnatului, fiind realizate prin procedee tehnice care sä redea §i contrastul din cadrul jocurilor de plin-gol. Frontoanele filigorilor, foi§oarelor ( cerdacurilor) caselor §i unor biserici vechi din lemn, sunt organic legate de stälpi. Decorul lor este realizat fie prin aceia§i tehnicä a cioplirii cu muchii aplatizate sau cu registre curbilinii, sub forma arcului de cerc numite local „obede” ca §i Tn alte zone, pe registre largi, sau/§i prin Tnfundarea lor cu scänduri frumos traforate Tntr-o varietate de motive stilizate geometrice, vegetale, antropomorfe, zoomorfe, avimorfe, scheomorfe, cosmomorfe. Deseori, apar traforate §i monogramele proprietarului casei ( §i uneori §i a me§terului ) §i anul ridicärii constructiei sau al realizärii decorului, atät la casele romäne§ti, cät §i la cele secuie§ti; ca о notä distinctivä Tn ornamentica secuiascä, distingem pe längä motivul soarelui §i semilunii omniprezenta laielei. Consolele caselor, reprezintä alte elemente constructive care oferä totodatä §i un bogát registru decorativ. Fiind alcätuite din bärne care au rolul functional de a sustine strea§ina acoperi§ului, acestea au terminálul cioplit cu motivul binecunoscut de „cap de cal”, cu functii §i Tnfäti§äri de semne mitice. Dacä lipsesc aceste motive, capetele grinzilor se terminä doar rotunjte, cu crestäturi mai simple, Tn forme geometrizate. Mai rar, se Tntälne§te Tn zonä §i multiconsola, alcätitä din dublarea capetelor de bärnä decorate care sustin strea§ina, oferind un adevärat rafinament Tn ornamentarea caselor. De asemenea, omniprezentä este §i scändura traforatä Tn diferite motive, care se fixeazä pe marginea strea§inei, unde se Tntälnesc bärnele consolelor cu cäpriorii pe care se monteazä scändura sau leaturile ( §ipcile ) pentru ínvelitoare.
