Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Dr. Valer Pop: Icoanele pe sticlă în judeţul Mureş I.
ICOANELE PE STICLÁ ÍN JUDEJUL MURES 79 avänd posibilitatea alegerii sticlei potrivite pentru picturä. De asemenea, pretul de achizitie al sticlei trebuie sä fi fost destul de redus, de vreme ce au reu?it sä producä un numär atät de impresionant de icoane. Ideea cä zugravii ardeleni ar fi invätat me§te§ugul in alte täri:Boemia, Moravia, Slovacia - unde au lucrat periodic, nu este concludentä deoarece la noi pictura pe sticlä apare, de la tnceput, cu о väditä amprentä autohtonä. Desigur, aceste centre au influentat intr-o micä mäsurä tehnica preparärii culorilor. Consideräm cä о puternicä influentä asupra picturii pe sticlä a avut-o pictura §i gravura pe lemn, care au cunoscut о mare dezvoltare in tärile románé, in perioada premergätoare picturii pe sticlä. О altä sursä de inspiratie а zugravilor pe sticlä a constituit-o viata cotidianä a täranilor. Personajele scenelor biblice pietate sunt figuri de tärani din satele in mijlocul cärora au lucrat ace?ti zugravi. Unii dintre ei au excelat in arta portretului, altii in schimb, au dovedit о deosebitä mäiestrie in arta compozitiei. Scenele biblice parcä sunt luate din viata satului, sfinti cu chipuri de tärani a cäror unic semn hieratic este nimbul auriu. In concluzie, putem afirma cä arta icoanelor pe sticlä se inscrie in perimetrul unitar al artei plastice romäne§ti. Varietatea temelor ?i viziunea cromaticä profund originalä a talentatilor iconari vädesc incä о datä géniül creator al poporuluí román. Arta secolului al XVIII-lea nu putea fi desávár?itá färä icoanele pe sticlä transilvänene. Icoanele pe sticlä s-au räspändit in satele ?i ora?ele mure§ene, in biserici, in primul ränd , dar §i in casele enoria?ilor romäni, ca obiecte de artä ori ca simboluri cre?tine pentru'inchinäciune. In urma investigatiilor pe care leam intreprins am descoperit un numär de 537 icoane pe sticlä la cele douä categorii de detinätori la care mai adäugäm un numär de l5o de icoane la muzeele din Tg-Mure§, Reghin, Sighi§oara §i Tärnäveni. Este un numär impresionant de icoane pe sticlä §i consideräm cä acesta trebuia sä fi fost mult mai mare daeä ne gändim cä suportul de sticlä este un material casabil, deteriorabil, din care cauzä multe au dispärut. Majoritatea icoanelor pe sticlä din judetul Mure? provin din centrul Nicula, in numär de 435, dar §i din alte centre de iconari - Hä?date, Scheii Bra?ovului, Tara Bärsei, Valea Sebe?ului -Cärti?oara, Laz, Lancräm, Alba lulia, zona Aradului, zóna Maramure?ului ?i lernuteni - singurul centru de iconari din judetul Mure?, despre care am mai scris ?i il vom prezenta sumar ín prezentul studiu. Deoarece Nicula este centrul de aparitie a icoanelor pe sticlä din Transilvania de unde provin cele mai multe icoane räspändite in satele §i ora§ele mure§ene, vom incepe cu prezentarea icoanelor provenite din acest centru.
