Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Aurelia Diaconescu, Dr. Valer Pop: Interiorul ţărănesc românesc din zona Târnavelor in contextul expoziţiei din Muzeul Mănăstirii Recea
INTERIORUL TÄRÄNESC ROMÄNESC DIN ZONA TÄRNAVELOR 55 Bran, Säsäu§i de Sämbäta). Aläturi de centrele din Säcele (Bra§ov), Tara Fägära§ului §i Märginimea Sibiului, erau cunoscute §i centrele Reghin §i Sighi§oara in care lucrau me§teri sa§i, precum §i alte localitäti cu populatie maghiarä ce furnizau populatiei románe§ti acest mobilier. Mai ales tämplarii sighi§oreni lucrau dupä cerintele cumpärätorilor, confectionänd pentru casele romäne§ti lázi in tonuri de brun ro§cat §i ocru. Introducerea in casele romäne§ti transilvänene a acestui mobilier pictat a stimulat productia lui §i in centrele romäne§ti. ín zóna Branului se pictau nu numai lázi de zestre, dar §i bänci, cuiere §i blidare. Chiar dacä piesele de mobilier se lucrau in serie, din punct de vedere artistic insä, interiorul popular se infäti§eazä in forme foarte diferite, bazate pe bogätia, varietatea ornamentalä §i cromaticä a tesäturilor, a broderiilor, a ceramicii §i a icoanelor pe sticlä §i lemn care inträ in componenta lor decorativä, pe raportul numeric stabilit intre acestea, mobilierul pästränd aceea§i pondere este о prezentä constantä, afirmatä prin locul ocupat in spatiu. Elementele permanente ale mobilierului, concretizate in materie primä, tehnicä de lucru §i de ornamentare il contureazä ca manifestare artisticä foarte unitarä, individualizatä prin forrná §i compozitie ornamentalä. Piesa de mobilier nu träie§te numai prin sine, valoarea ei este determinatä §i de raportul ce se stabilere intre ea §i arhitectura interioarä, de modul de amplasare in incäpere, de relatia cu celelalte piese de mobilier sau cu alte genuri de artä. Mobilierul este in cea mai mare parte opera me§te§ugarului de la sat, ce rámáne pentru foarte multá vreme tárán ca mentalitate, interese, Statut de muncá §i viatá. El preia din experienta me§te§ugáreascá urbaná lucránd in tehnica dulgheritului cu imbinári ingenioase, cu rezolvári constructive simple, perfect adaptate destinatiei. Mobilierul pictat era lucrat in general din lemn de brad, ce se a§chia foarte u§or, iar suprafata fiind acoperitä cu culoare s-а putut folosi §i lemnul de о calitate inferioarä. Mobilierul pictat a fost initial prezent mai mult in casele säse§ti §i maghiare, fiind introdus §i in casele románe§ti din zonele cu populatie mixtä. Dacä in interioarele säse§ti §i maghiare se intálnesc mari panouri policrome care acoperä peretii §i constituie accente de culoare in interioare cu tesäturi §i broderii monocrome, in casele romäne§ti rolul ornamental predominant il au tesäturile puternic colorate, ceramica pictatä §i icoanele pe sticlä. Un rol aparte ÍI are lada de zestre pictatä, ce i§i avea locul in continuarea patului, piesä ce a avut extindere in zona Tärnavelor, multe locuinte avänd §i о a doua ladä de zestre (este §i cazul ilusträrii din expozitia noasträ) de dimensiuni mai mari. Acest tip de ladä a purtat denumirea genericä de „ladä de Bra§ov“ (confectionatä de me§terii din aceastä zonä) §i avea о constructie solidä, tämpläreascä, cu scändurile imbinate in „coadä de rändunicä“ la bazä cu о ramä sprijinitä pe 4 picioare joase. Pictura floralä este realizatä in tonuri vii (ro§u, galben, albastru, alb, mov, maró). Lada de zestre este intotdeauna ornamentatä. Atentia de care s-а bucurat se datoreazä in primul ränd faptului cä, lada destinatä fetei de märitat era principala mobilé ее о va insoti la noul ei cämin. Este consideratä ca о piesä functional, ceremonialä §i decorativä (obiect de artä popularä). In interiorul traditional dacä tesäturile din länä se impun prin cromatica lor pregnantä dispusä pe suprafete mari, „chindeele de cui“ reprezintä elementul
