Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Man Ioan Eugen: Două vechi monumente de artă românească
DOUA VECHI MONUMENTE DE ARTA ROMANEASCA... 17 constituie tämatul, prispa desfundatä (Pl. XVIII. 1,2), de pe latura sudicä a bisericii, in lungime de 9,90 m §i cu о lätime de 1,45 m. prin acest detaliu, putem apropia biserica de főstül läca§ de Ia Lunca, situatä tot ín jurul Reghinului. Existenta acestei prispe Ia biserica din Säcalu de Pädure nu este intämplätoare, ea fiind direct influentatä §i de vechile case de lemn din localitate, avänd menirea de adäpostire in caz de timp nefavorabil, dar §i de protejare a peretilor din bärne. Case de lemn, prinse in sistemul al „cheotorilor“ sau al mucurilor“, cu tärnaturi pe una , douä sau trei laturi, sunt cunoscute la Säcalu de Pädure de mai multä vreme35. Erau tärnaturi „desfundate“ cu stälpi ciopliti, dar §i „infundate“ la nivelul parapetului, cu scänduri traforate. La capätul de vest al tärnatului, alipit de spatiul (pridvorul) de sub turn, sunt situate scärile de lemn care conduc la cor §i spatiul podului, a cäror rampä acoperä partial montantul de lemn sculptat. Liniatura exterioarä a bärnelor ce formeazä peretii este intreruptä doar de ferestrele de dimeniuni modeste, cu cadre masive din lemn, nedecorate, cu exceptia ferestrei de pe latura de sud care are incustrate rozete. La capätul poligonal al pronaosului se aflä о feresträ de 72 x 47 cm, la naos, spre iconostas, mai sunt douä ferestre, simetric amplasate, cu dimensiuni de 72 x 47 cm. Ultima fereasträ, cu dimensiunile de 73 x 48 cm, este situatä la capätul de est al altarului. (Pl. XIX. 1,2). Valoarea istoricä §i arhitecturalä a monumentului este fericit complementatä de valorile artistice, spatiul dedicat acestora constituindu-l ancadramentele inträrilor, pe care anonimül artist a creat о varietate de motive sculptate. De la inceput te intämpinä varietatea de forme incustrate pe cei doi montanti, cu dimensiuni de 204 x 48 x 14 cm, care incadreazä accesul in incinta bisericii. La baza ambelor decoratii se aflä cäte о rozetä petalatä in §ase coituri, ca vechi símből al soarelui in sculptura de lemn a romänilor. Pe rozeta montantului din partea dreaptä a inträrii se sprijinä о cruce, ca simbol al cre§tinismului, din care iá na§tere un ram cu frunze, intre care deslu§im frunza rotundä in care este incustratä о micä rozetä cu §ase petale )pl. XX. 1). Pe rozeta montantului din partea stängä se sprijinä pomul vietii, reprezentänd eternitatea, din care izvoräsc ramuri infrunzite, floh de lalea §i ciorchini de struguri. intre montanti, la о inältime de 160 cm, poarta se incheie intr-un arc fränt in a cärui värf se aflä о micä rozetä petalatä in §ase coituri. Erau asemenea porti sculptate la numeroase case din Säcalu de Pädure, insä care au devenit tot mai rare. Remarcäm, totu§i, poarta casei de la nr. 252, pe care anonimül sculptor a impodobit-o cu un vrej de vitá cu struguri §i linii in zig-zag. Pe ancadramentul superior al portii este incustrat urmätorul text :ACIASTA POARTA SA CONSTRUIT IN ANLJL 1868/LUNA DECEMVRIE ZIUA DE 4. PROPRIETARI STOICA ION §l SOFIA. Cele mai originate §i variate creatii artistice le oferä cele douä accese la pridvorul de sub turn (ín plan notate cu nr. 1). ín locul de trecere din tárnát in pridvor, pe partea stängä, se aflä un montant, cu dimensiuni de 184 x 49 x 13 cm (Pl. XX.2=, a cärui margini este tivit cu linii in zig-zag §i dinte de lup, motivul 35 Pompei Mure§an, Contributa la studiul a§ezärilor §i constructiilor täräne§ti din cámpia Transilvaniei, in AMET (1965-1967), 1969, p. 165-176. Lucrarea prezintä mai multe exemple de case din säcalu de Pädure care aveau asemenea tärnaturi (prispe).
