Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)

Man Ioan Eugen: Două vechi monumente de artă românească

DOUA VECHI MONUMENTE DE ARTA ROMANEASCA... 15

Zakalus24, localitate care in acele timpuri cuprindea patru gospodärii. О reäntälnim amintitä ín anul 1228, íntr-o danie a regelui, sub denumirea de Zakal25. In schimb in anul 1319 localitatea este pomenitä sub denumirea de Magiar Zakal (Säcalu Unguresc), in 1336 Zazzakal, in 1366 Magiar-Erdeo Szakai (Säcalu de Pädure Unguresc), in 1760-1762 Erdő Szakai, iar in anul 1854 Erdő Szakai sau Säcal26. Atribuirea denumirii de Magyar (Unguresc) unei localitäti locuitä in intregime de о populatie romäneascä nu este intämplätoare, ea a fost practicatä dealungul veacurilor pentru numeroase a§ezäri romäne§ti. De altfel la 1850, deci dupä veacuri de dominatie ungureascä, Säcalu de Pädure inregistra 648 locuitori, din care 643 romäni §i 5 tigani27.

Purtänd hramul „Inältarea Domnului“, biserica de lemn din Säcalu de Pädure este situatä pe locul cunoscut de localnici sub toponimul de „Grui“, intro fostä livadä, folositä ca cimitir, sub numärul postal 156 (Pl. XIII. 1,2). Traditia localä aratä cä anterior acesteia a existat о altä bisericä, de la care s-ar fi preluat §i forma planului, bisericä de altfel inregistratä de conscriptia lui Buccow, din anii 1761-1762, cu care ocazie sunt conscrise §i cele 101 de familii ortodoxé28. Biserica este ctitoria preotului Popa Chiril, venit din Moldova, care impreunä cu Cengher Simion epitrop primär, potrivit inscriptiei :„anno 1809“ inscrisä pe ancadramentul inträrii in läca§, au desävär§it lucrärile de edificare29. De aceastä datä cunoa§tem §i mesterül care a realizat bisericä §i anume Valeriu Zaharia din Rästolita30

De§i este о realizare mai veche, biserica inträ in literatura de specialitate doar in anul 1976, cu prilejul unei sesiuni de comunicäri §tiintifice, la care arhitectul Tudor Otetele§eanu prezintä lucrarea :,,Contributii la cunoa§terea arhitecturii bisericilor de lemn din Transilvania31“. in anul 1975, luändu-se in considerare valoarea sa artisticä (Pl. XIV. 1,2), biserica este declaratä monument de arhitecturä, sub nr. 6820, ca patrimoniu32. Accesul in incinta cimitirului unde se aflä biserica este asigurat printr-o intrare adäpostitä de un foi§or de lemn. Märginitä de un ancadrament de lemn masiv, bogát decorat, ce se incheie printr-o arcuire (Pl. XV.1), intrarea este formatä dintr-o foaie de u§á compusá din scánduri ránduite sub forma acelor de brad. Privitor la aceastä intrare vom reveni la timpul potrivit. Pätrunzänd in incintä, in imediata apropiere, pe partea stängä, ne intämpinä vechea clopotnitä de lemn in care i§i au läca§ul cele trei clopote (PI.XV.2).

24 „Zakalus cum quatour mansionibus“Tn DIR, veac XI, XII, Xlllm I (1075-1250), 1951, p.

4-5, documentul nr. 10

25 ...............apoi se indreaptä spre apus §i se urcä pe munteie ce se chiamä Zakal“ (Säcal),

Ibidem, p. 233

26 Suciu, C„ DILT, II, 1968, p. 101

27 Studia Censualia Transsilvanica. Recensämäntui din 1850. Transilvania, Bucure§ti, 1966, p. 236-237

28 V. Ciobanu, Statistica, ín AHN, 1926, p. 641

29 Preot Todea Romulus, Monográfia satului Säcalu de Pädure, Arhivele Nationale Tärgu-Mure§, Mss, nr. 189/1977. in aceastä bisericä preotul Popa Chirilä a pästorit timp de 43 ani.

30 Ibidem, p. 65

31 loana Panait-Cristache, Monumentul, Tn indrPast, IV, 1980, p. 141

32 Ibidem, IV, 1980, p. 196