Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Angela Fancsaly: Broderii populare maghiare în colecţia de textile a Muzeaului Etnografic Reghin
BRODERII POPULARE MAGHIARE 151 680, inv.633)- dungi läsate nelucrate sau descompunerea broderiilor in dungi (inv. 3399)- läsarea de mici cruciulite albe pe cämpul brodat , reprezentänd simbolul solar (inv. 715, inv. 3448)3 Pe längä cromatica specificä acestor broderii §i tehnica cusäturilor, ceea ce deosebe§te colectia de textile maghiare este compozitia ornamentalä §i дата motivelor ornamentale utilizate. Dispunerea ornamentelor este specificä. Dacä la majoritatea modelelor brodate, compozitia lor pe orizontalä se poate repeta Ia infinit, in plan vertical aceasta se poate impärti ín 3 párti distincte 4:- Modelul principal, din mijloc, care fiind cea mai importantä parte a compozitiei, о denume§te.- Modelul din margine, de cele mai multe ori nu e legat de cel de bazä, fiind reprezentat de crengi, flori, buchete de flori stilizate, uneori animale (päsäri, cäprioare). Acesta este unul din efectele influentei säse§ti asupra broderiilor din aceastä zonä, altul fiind acéla ín care ornamentele de pe margini sunt relativ mari fatá de cele din mijloc, lucru neobi§nuit ín alte zone, ca modelul de pe margini sä fie diferit ca stil de cel principal.- Modelul principal §i cel mai din margine sunt despärtite de о linie ornamentalä care limiteazä desfä§urarea lor in plan vertical. La broderiile säse§ti este aproape о regulä ca modelul din mijloc sä fie despärtit de cel din margine de о linie, о dungä care se läte§te §i care cuprinde modelul desenat „ín negativ”. Aceastä regulä este preluatä §i pe broderiile maghiare, cel mai ades reprezentate de motive simple (motive in S, in cruce, lantul, opturi, zig-zag, etc). Dacä chenarul este totu§i reglementat in oarecare mäsurä de posibilitätile dimensiunilor sale, cämpul principal, ín schimb este lucrat cu multä fantezie. Totu§i dispunerea motivelor in spatiu, de§i variatä, este supusä unor reguli precise (repetitia, alternanta, simetrie) urmärind sä creeze un sistem de decoratie in care cämpul este delimitat dar de borduri. Materialul §i tehnica de lucru impun dezvoltarea compozitiei ре о anumitä axä, urmänd principiul desfä§urärii nelimitate a compozitiei. Axa ei de orientare este mai des cea orizontalä, elementele se grupeazä cäte douä, repetändu-se la intervale egale (ex. Inv. 680, 4054, 3399), cäte trei atunci cänd formeazä impreunä un motiv fitomorf, sau patru in cazul in care sunt dispuse pe 2 axe perpendiculare. ín acest caz toate cele 4 elemente pot avea aceia§i valoare fiind dispuse in jurul unui punct sau element central (inv. 656, 639). La fata de pernä din Väleni, cu nr. inv. 639, motivele florale a§ezate in jurul unui punct central dau imaginea unei farfurii, de unde §i denumirea genericä a motivului farfurii (tángyéros). О altä tendintä este de a grupa elementele ornamentale astfei incät sä formeze un motiv de mai mari dimensiuni (о creangä, о ghirlandä, о stea). Motivele ornamentale le putem impärti in mai multe grupe, dupä forrná §i 3 Paul Petrescu - Pomui vietii in arta populäre din Romänia, Studii §i cercetäri de Istoria Artei, 1961, Ed.Academiei RPR 4 Palkó Attila, Portik Irén, Zsigmond József - Felső-Maros vidéki varrottasok (Cusáturi populare maghiare din zona Mure§ului Superior), Ed.Kriterion, Bucure§ti, 1985
