Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)

Note

525

VASILE GOLDI§ - CORESPONDENTA (1888-1934) SCRISORI TRIMISE, VOL. I

Editarea corespondentei lui Vasile Goldi§ reprezintä un act de culturá de о semnificatie deosebitä pentru cunoa§terea §i aprofunderea mi§cärii nationale ce a pregátit §i realizat Marea Unire la 1 Decembrie 1918. Corespondenta ne dezväluie främäntärile §i preocupárile unuia din principalii ctitori ai Romániei Mari.rolul §i locul pe care l-а ocupat Vasile Goldi§ ín ansamblul mi§cärii nationale de íntregire a statului román: sunt izvoare de prima minä pentru

reconstituirea índelungatei §i importantei sale activitati, ín beneficiul tarii §i al poporului, rolul sáu important sau hotärätor in mariié Probleme nationale §i national-culturale, in postura sa de sfätuitor §i conducätor ascultat §i urmat datoritä prestigiului pe care §i l-а asigurat prin fnvätätura §i Intelepciunea sa, prin ideile §i faptele sale de vrednicie, ca profesor de prima marimé, ca pre§edinte al Astrei”, ca ministru al invätämäntului, culturii §i cultelor, ca personalitate, in intelesul superior al cuväntului, integrä" a§a cum relateazä Academician profesor §tefan Pascu ín Cuväntul ínainte la volumul de fatä.

Continutul scrisorilor este analizat de cätre istoricul Gheorghe §ora in Studiul introductiv, care aminte§te numeroasele legäturi pe care Vasile Goldi§ le-а avut incepänd de la prim-mini§tri §i munistri ai tärii §i pänä la umilii truditori ai pämäntului, sau de la marii carturari §i arti§ti ai neamului §i pänä la unii creatori de valori artistice din lumea satalor romäne§ti”. Dintre ace§tia amintim pe: George Baritiu, loan Bianu, Lucian Blaga, Valeriu Brani§te, I. I. C. Brätianu, Tiberiu Bradiceanu, I. L. Caragiale, George Co§buc, Elie Miron Cristea, C. Dobrogeanu - Gherea, Onisifor Ghibu, Octavian Goga, Nicolae lorga, Traian Lalescu, loan Lasic, loan Lupa§, luliu Maniu, Horia Petra- Petrescu, Cézár Petrescu, Gh. Pop de Base§ti, Liviu Rebreanu, D. A. Sturdza, Aurel Vlaicu, Iosif Vulcan, A. D. Xenopol §i altii.

Scrisorile cuprind, a§a cum aminte§te Gh. §ora, „amänunte, ecouri, date §i informatii cu privire la preocupárile intime, la sentimentele §i gändurile ce l-au främäntat, la situatia materialä, familialä §i profesionalä, la raporturile cu societatea epocii, la ideile sociale, politice, culturale §i artistice, la judecätile asupra contemporanilor, la amicitii §i adversitati, la impliniri §i deziluzii, la о variata multitudine de märturisiti ce contribuie la cät mai profundä §i justa intelegere a complexitätii personalitätii sale.”

Nu vom insista asupra continutului scrisorilor läsänd pläcerea cititorului sä-l desprindä din lectura lor §i sä le analizeze, sä mediteze asupra semnificatiei acestora, trägänd concluziile §i invätämintele ce se cuvin, avänd ca ghid studiul introductiv al autorului.

Lecturarea scrisorilor este pläcutä datorita stilului epistolar concis §i a bogätiei de informatii cu privire la о problematicä deosebit de vastä, a§a cum а fost, de fapt, intreaga sa activitate inchinatä luptei pentru realizarea unitätii nationale a tuturor romänilor.

Prezentarea faptelor §i evenimentelor este cu atät mai veridicä cu cät