Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Note
523 TRAIAN BOSOANCÄ, MURE§ENII §1 MAREA UNIRE, EDITURA ARDEALUL, TÁRGU MURE§, 2000, 255 P. Unirea din 1918 - Marea Unire - dupä cum a intrat ín con§tiinta istoricä, a reprezentat о temä preferatä pentru multi istorici romäni, printre care ii amintim pe loan Lupa§, Ion Nistor, Vasile Netea, §tefan Pascu; Gheorghe lancu §.a. ín general, acest moment din istoria románilor a fost studiat din perspectiva luptei politice pentru unire a tuturor teritoriilor románe§ti si a marii mobilizäri nationale din toamna anului 1918. S-au íncercat §i studii privind realizarea unirii ín contextui disolutiei marilor imperii din Europa Centralä §i de Räsärit, deocamdatä, insä, mai putin convingätoare, departe de valoarea unor asemenea demersuri reunite in istoriografia occidental, care, chiar dacä uneori sunt incomode pentru istoricii romäni, ele meritä sä fie reconsiderate. La initiative unor institutii locale, mai ales a muzeelor judetene, s-au realizat lucräri dedicate anului 1918 din perspectiva participärii §i comportärii politice a unor localitäti, judete, la evenimentele care au pregätit §i realizat Unirea. Unor asemenea demersuri li se asociazä si cartea cercetätorului §tiintific Traian Bosoancä. Dar, sä spunem de la inceput, ínainte de a intra in detaliile modului ei de realizare, cä este cea mai valoroasä si autenticä reconstituire de acest gen. §i mai ales, cä este cartea unui singur autor, pe cänd celelalte dictionare de personalitäti sau lexicoane cu delegatii participanti la Alba lulia sunt opera colectivä a mai multor istorici. Asumändu-§i о cercetare pretentioasä, care presupune investigatii dintre cele mai variate - de la fonduri arhivistice, la presa localä §i nationalä din epocä, la fonduri personale, de familie, pästrate de urma§i, la tehnici ce tin de istoria oralä. Traian Bosoancä ne oferä istoria a 102 destine umane care, la 1918, sau intersectat cu destinul istoric al natiunii románé. Inegale, ca dimensiune, micromonografiile realizate de istoricul Traian Bosoancä surprind, in particular, momentul de la 1918, inainte §i dupä Unire. Descoperim in cartea domniei sale traseele formärii §colare §i universitäre a peste 58 de intelectuali ardeleni (avocati, preoti, protopopi, invätätori, medici, functionary §i apói viata publicä a acestora, ce le va permite, la 1918, sä se legitimeze ca lideri ai comunitätilor lor. Ca preoti, avocati sau invätätori, ei au fost principalii animatori ai vietii politice, culturale §i economice a societätii romäne§ti din Transilvania. Membri ai ASTREI, in despärtämintele locale, in Societatea pentru crearea unui fond de teatru román in Transilvania, in о serie de societäti bancare §i de credit; in consiliile parohiale ale localitätilor lor, ei au fost elita care a contribuit la construct natiunii románé, §i, in final; a statului román intregit. Prezenti pe front, in Galitia, in Italia, sau in ora§ele §i cazärmile Imperiului austro-ungar, in 1918 ei träiau sentimentul cä evenimentele generate de la sfär§itul räzboiului le impun prezenta la marile decizii din istoria románilor: íntor§i de pe front, unii din lagäre, participä la alegerea Consiliilor Nationale §i la formarea Gärzilor, Nationale, mobilizänd poporul pentru marele act istoric. Comunitätile le incredinteazä mandatul (credintionalul) pentru a le reprezenta la Marea Adunare Nationalä de
