Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Note
EVANGHELIZAREA GOTILOR. ÍNCEPUTUL CRE§TINISMULUI GERMANIC FÁBIÁN ISTVÁN Scopul studiului de fatä este abordarea cätorva aspecte socio-mentale care au Tnsotit procesul cre§tinärii gotilor, precum §i fenomenele „germanizärii - gotizärii” formelor de viatä cre§tine, toata grefate pe fondul evenimentelor istorice. Cert este faptul cä pätrunderea arianismului(curent legat indisolubil de popoarele germanice) se leagä de existente unor baze teologice, sociale, psihomentale solide cum ar fi: ideea de rege sacru, structura tripartita a societätii gotice, religiozitatea agro-pastoralä legatä de ciclurile naturii etc. Ideea de bazä in urmärirea fenomenelor cre§tinärii §i germanizärii se leagä de faptul cä: "fiecareexemplu istoric de cre§tinare este unie §i dependent de о serie de factori. ín cele mai cazuri scenariul este acela§i: un individ sau un grup de indivizi foarte motivati de reprezentanti ai cre§tinätätii incearcä sä transforme credintele, atitudinile, valorile, comportamentul unei societäti-tintä(target society).”1 2 Bineinteles cä schimbärile trebuiau sä tinä cont de о serie de factori: in primul ränd misionarul trebuia sä distingä ceea ce este esential pentru cre§tinätate §i ceea ce se poate omite in scopul bűnei desfä§uräri a procesului de evanghelizare. „Atunci cänd se iau in considerare numai prioritätile cre§tine posibilitatea insträinärii societätii tintä este destul de ridicatä. Cänd insä are loc procesul invers cel de reducere a prioritätilor cre§tinismului poate apare fenomenul sincretismului. Oricum, evanghelizarea nu este un proces de evolutie organicä nici de asimilare culturalä ,de§i ambele aspecte sunt operative §i pot influenta succesul eforturilor de cre§tinare. Cänd о societate pägänä devine tinta evanghelizärii, procesul este condus de un mic grup de agenti externi care incearcä sä transforme nu numai atitudinile religioase ale societätii dar §i mentalitatea §i ethosul acesteia. K.S. Latourette §i C. Dawson- pionierii aplicärii analizei socio-culturale in istoria cre§tinismului considerau cä trebuie avut in vedere nu numai influenta cre§tinismului asupra societätii luate in vizor ci §i procesul invers . Importanta acestor procese este cu atät mai mare cu cät unele evenimente istorice nu pot fi intelese färä abordarea interreiatiilor §i influentelor reciproce. Procesul poate fi urmäri pänä in epoca contemporanä, mai ales la nivelul de domeniului de activitate a misionarului. Russel considera cä:”... recompensele sociale pot avea о contributie in ceea ce prive§te motivarea unui pägän de a trece la cre§tinism .Fie cä este vorba de barbari pentru care cre§tinismul insemna apartenenta la "romanitaä' fie cä este vorba de popoarele africane contemporane care asociazä cre§tinismul cu medicina, 1 A.Neuss apud. A.Franzen, Kis egyháztörténet, Agape, Szeged, 1998,p.123. 2 J.M. Russel, Germanisation of early medieval Christianity, Longman, London-New York, 1994, p.11.
