Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)

Note

PRACTICAREA EXCARNATIEI ÍN PREISTORIA ROMÁNEASCÄ 495

bänuim acum. О bunä dovadä sunt trepanatiile care implicä о bunä cunoa§tere, empiricä evident, a ritmurilor biologice. Tot a§a Tnsä cum speciali§tii ín aceastä problemä proto-medicalä58, nu pot decät sä presupunä cä interventiile chirurgicale nu s-au limitat numai la craniu ci au fost fäcute §i pe pärtile moi ale corpului59, íntr-o la fei de mare mäsurä practicarea excarnatiei nu poate sä fie incä decät obiectul unor exprimäri euristice. Problema unor manifestäri funerare insolite ered cä trebuie luatä serios in considerare, cu atät mai mult cu cät descoperirile arheologice ne oferä de multe ori aspecte diverse ale ritului §i ritualului funerar, pe care riseäm sä le interpretäm simplist. Este dar insä cä fenomenul descarnärii trupurilor nu este unul generalizat (poate cu exceptia culturii Cucuteni) §i cä poate sä fie vorba de impunerea, in cadrul aceleia§i comunitäti, a unor ritualuri funerare diferetiate, in functie de anumite interdictii sau privilegii pe care le are о anumitä parte a grupului social. Privit din perspectia identitätii §i alteritätii, este posibil ca fenomenul excarnatiei sä fi fost atribuit doar unei párti din comunitatea respectivä.

58 O. Necrasov, Nouvelles Données sur la Pratique de la Trépanation chez les Population Préhistoriques et Protohistoriques de Roumanie, in Mitteilung der Anthropologischen Gesselschaft in Wien, 108, 1977, p. 130

59 S. Piggot, A Treppanned Skull of the Beaker Period from Dorset and the Practice of

Trepanning in Prehistoric Europe, in Proceedings of the Prehistoric Society, N.S., 6, p.114