Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Note
492 EMIL MOLDOVAN ín aceastä literaturä apare §i termenul de « casä a mortilor» prin care este denumitä о constructie din lemn sau piaträ, plasatä in apropierea mormintelor, in care erau depuse corpurile celor decedati, probabil pänä cänd dispäreau pärtile moi ale corpului32. Practica excarnatiei este presupusä §i pentru nivelul aceramic de la Qatal Hüyük33. Autorul säpäturilor de aici, sustine ipoteza folosirii unor platformé la inältime, care ar fi protejat de prada animalelor sälbatice §i a cäinilor trupurile expuse, care deveneau astfei accesibile doar päsärilor §i insectelor34. Cu toarte cä scheletele descoperite aici se aflau in conexiune anatomica §i aproape intregi, lipsa, totu§i, mai multor fragmente de oase mici la unele schelete decät la altele, a fost pusä de cercetätor pe seama unei diferente in ceea ce prive§te stadiul descompunerii. Alfél spus, mortii nu erau tinuti un numär constant de zile la decärnare ci pänä la un anumit moment din an cänd toate corpurile erau ingropate, indiferent de starea lor de descompunere35. Despre existenta unui posibil astfei de moment vorbe§te §i Gh. Lazarovici36 37. Practica excarnatiei pare sä fie chiar mai veche decät neoliticul aceramic, originea ei paleoliticä3t fiind demonstrata de о descoperire din pe§tera La Quina38. Referiri la excarnatie fac, in literatura arheologicä romäneascä, mai multi cercetätori. Pe baza studierii situatiei din necropola de la Decea Mure§ului, jud. Alba, I. Kovács concluziona cä defunctii de aici nu au fost supu§i acestei practici §i cä ocrul-ro§u de pe oase provine de la contactui direct dintre oase §i aceastä substante39, §i nu de la pictarea lor intentionatä, dupä ce ar fi dispärut pärtile moi ale corpului. Argumentul cél mai important a fost acéla cä oasele se aflau in conexiune anatomicä in momentul descoperirii. Nici triburile Bodrogkeresztúr nu practicä excarnatia, afirmä explicit S. A. Luca40, de§i Ida Bognar-Kutzian nu omitea posibilitatea unor cazuri izolate41. Gimbutas, Bronze Age Cultures in Central and Eastern Europe, Paris-The Hague- London, 1965, p. 259, 285, 543. 32 M. Gimbutas, Civilizatie §i culturä, Bucure§ti, 1989, p.130 33 J. Mellaart, Qatal Hüyük; A Neolithic Town in Anatolia, New York, 1967, p. 204. 34 Ibidem, p. 204: „ accessible to the birds and insects but not to dogs and other scavengers which carry off bones. Evidentry care was taken to preserve the skeleton intact in anatomical position and a check was kept on their identity” Probabil cä expunerea la päsäri avea Tntr-adevär un scop religiös, a§a cum presupune §i M. Gimbutas, dovadä §i reprezentarea acestui ritual sub forrná de fresce. 35 Ibidem, p. 205 36 Vezi mai sus nota 22 37 M. Gimbutas, Civilizatia Marii Zeite §i sosirea cavalerilor rázboinici, Bucure§ti, 1997, p. 53 38 M. Bleahu, Omul §i pe§tera, Ed. Sport-Turism Bucure§ti, 1974, p. 154 39 I. Kovács, Cimitirul eneolitic de la Decia Mure§uiui, in AISC, 3, 1928-1932, p. 99; Idem, A Marosdécsei rézkori temető (Le cimetiére de tágé de cuivre de Marosdécse (com. Turda-Aranyos)), in Közlemények, IV, 1-2, 1944, p. 15; Situatia este similará cu cea intälnitä in cazul mormäntului de la Csongrád, vezi in acest sens I. Ecsedy, op. dl, p. 9, 11 40 S. A. Luca, Sfár§itul eneoliticului pe teritoriul intracarpatic al Romániei. Cultura Bodrogkeresztúr, Bibliotheca Musei Apulensis XI, Alba lulia, 1999, p. 15-16
