Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Patrimoniu
PREZENTA CÄRTII VECHI ROMÁNE$TI 417 Räminind eu insä cu о sorä mai micä orfani de tatä, de milä ne-au luat in casa sa preotul §tefan Bala§ din Sighi§oara§i pe väduvita mama noasträ a luato ginerele säu Zaharie Avram, negustor, care avea bottá la piat. Parohia de aci era atunci cam de 50-60 familii romini §i aproape atitia tigani. Avea biserica intr-o mäieri§te domneascä, un §opron invelit cu scinduri: acolo era altarul, §i veneau preotii din varmeghe de prin vecini de slujeau poporului. Preotul Stefan Bala§ a venit aici din pärtile Bra§ovului, din Säcele. Atunci prea fericitul §i bunul impärat losif prin tolerantä a dat locul de biserica rominilor din Sighi§oara, care cuprinsese pe zisul Stefan Bala§, ce aici s-а cäsätorit §i preotit. Dinsul, fiind foarte zelos §i iubitor de cele sfinte, a mi§cat pe micul popor a aduna materialul §i a se pregäti de ridicarea bisericii: dar mai intii a zidit casa aceasta veche parohialä cam pe la anul 1780. Aci, in casa cea mai micä indärät a fost locuinta sa; prin mijlocul acestora a fost tinda. §i a§a cu aceasta s-а slujit poporul pinä la ridicarea bisericei de care se bucurä inmultitul popor. Poporul crescänd, cu inmultirea familiilor din an in an, a cäpätat dreptul de a avea doi preoti, paroh primär §i al doilea paroh, fiindcä parohienii de§inu erau prea multi dar cu locuinta erau taré risipiti ca pästori, maeri §i stupinari ai domnilor din ora§. Sub conducerea §i pästorirea acelui preot zelos lucrind toti cu energie s-а ridicat biserica pinä la anul 1800. Prteotul acesta dar a fost ce dintii aci paroh primär §i protopop tractual... Cre§tera mea a fost in casa, cu piinea §i invätätura zisului preot Stefan Bala§, de la care am cuprins cele biserice§ti, citirea, scrierea cu slovele chirilice, cintärile §i rinduiala bisericei, pinä la junetea mea de 17-18 ani. Atunci fäcindu-se cel dintii episcop romín Vasile Мода in urma episcopilor sirbi care administrau eparhia gr.neunitä din Ardeal-sub arhipästorirea §i conducerea acestui episcop fiind trimi§i doi tineri absoluti la universitatea din Viena, Moise Fulea §i Ion Мода: cel dintii, Moise Fulea diplomat de guvernul tärii de director de §coala national-neunitä, a deschis un curs de pedagogie in Sibiu de §ase säptämini din Pa§ti pinä in Rosale.Studiile de aici erau de la silabisatie, citire, scriere, ortografie cu slovele chirilice §i cu literele latiné, patru spécii ale aritmeticii catehismul cel mic §i cintärile biserice§ti. La acest curs am luat parte doi ani unul dupä altul. Cel de al doilea Ion Мода, teolog, a deschis un curs pentru candidatii de preotie de §ase luni, la care deasemenea am luat parte. Studiile de aci erau dogma §i morálul, pastoralul §i din istoria bisericeascá ceva putin cam de rost. Cu aceste studii ca eminent, am intrat in viata publicä pe terenul bisericesc la biserica §i parohia g. nrunitá a Sighi§oarei, mai intii ca dascäl §i cantor, mai tárziu §i ca diacon. ín casa care zisul preot Stefan Bala§, pe la anii 1815-17, cu a sa cheltuialä a introdus casä de §coala din grajdul vitelor ce era intrunit sub acoperi§ cu §ura. Aci am däscälit, cantorit §i diaconit pinä la anul 1828 octombrie 2; atunci am primit chirotonia de preot capelan protopopesc de la prea sfintitul episcop Vasile Мода in biserica Palo§ului. In anul 1833 am fost ales paroh primär in Sighi§oara. lar in anul anul 1845 mi s-а dat postul de administrator protopopesc tractual. lar in anul 1848 decembrie 4 am fost chirotesit de preasfintitul noul
