Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Patrimoniu
PREZENTA CÄRTII VECHI ROMÁNE§TI 415 §i care va fi §i protopop. Este mai putin cunoscutä activitatea sa de copist §i zugrav. Dar de la el ne-au rämas 2 manuscrise38 deosebit de frumoase, ce au rämas in familie, Tn biblioteca fiului säu Nicolae: „Din cärtile lui Nicolae Ghiaja, protop(op)“. Acestea vor pleca din Palo§ Tn anul 1910, cänd stränepotul copistului, Emil Ghiaja le va préda lui Virgil Nistor, absolvent de teologie, care le va dona Bibliotecii „Astra“ din Sibiu. Primul manuscris este, Osteneala de аигцi a fost copiat Tn 1781. Cred cä §i loan Ghiaja se trägea tot din Dane§, dupä cum se semna. De la el ne-а rämas portetul lui Samuil Rabi, frumos desenat §i colorat (Indräznim sä spunem cä ar fi chipul säu). Pe acest manuscris face multe Tnsemnäri: despre na§teri, moarte, Tmpärtire de averi, retete din anii 1782- 1819, dar cea mai importantä este ultima, prin care ne spune cä a avut §i functia de protopop: „ Am scris Tn 4 martié, loan Ghiaja protopop“. Cel de al doilea manuscris, are titlui, Dogma pentru predanii, adecä invätäturä cu cuväntul, copiat Tn anul 1802: „Acestea am scris eu la anul numit (1802) §i ziua 26 octombre. Popa loan Ghiaja, paroh neunit la Palo§“. Pe foile de la sfär§it, loan Ghiaja se va prezenta ca „mesterül de zugrävit“, semnändu-se „zugrav §i preot“. Gäsim aici un important contract, Tncheiat Tntre el §i satui Palo§, pentru zugrävirea bisericii care Ti adäpostea pe credincio§ii säi: „Contract! Astäzi la numita zi, luni adecä la 9 zile noiembrie, anul 1803. Aceasta urmätoare tocmealä, s-au hotärät intre dumnealor, adecä intäiu preotul loan ca me§terul de zugrävit, al doilea Bucur Florea ca platnicul, sä sä facä beserica Palo§ului. Resp(e)ctiv cu iconitele desupt dänsa, deasupra s(fintei) cruci. ín tämplä sä sä facä icoana D(omnului) H(risto)s dupä forma Duminecii Mari. Crucea sä sä facä dupä forma din Fägära§, din lemn si din zugrävit. §/ icoana D(omnului) H(risto)s din tämplä sä sä facä cu vignete, dupä cum sänt in bolta besericii noastre. Coroanele de la cap, sä fie cu aur bun. Cämpul s(intei) cruci sä fie cu arji(nt) bun §i sä sä ungä cu fernais. Plata pentru toate lucrurile, cäte s-au pomenitjn sus, sä fie 30 de florinti. §i din pretul acei 30 de florinti, de al §aptelea florint sau dat la Togal (?) §i me§teru de lemn, dacä va gäta crucea. De va ajunge pänä la un gal ben pretu, sä sä pläteascä intr-acei 30 de florinti, din sus numiti. larä ce or fi mai sus de un galbin, sä sä pläteascä deschilin. Aceasta s-au fäcut in casa preotului loan Gheaja, parohului din Palo§, anu §i ziua din sus numitä. B(u)cur Florea pla(t)nic. Märturiile care au fost la acel lucru:1.Eu, preotul Aron care am scris acesta; 2.Gociman, Ion Codrea;3.Mani Cretu din Petia. Eu preotul loan Gheaja, zugrav §i preot“. Dar popa loan, nu picta numai biserici §i icoane ci §i prapori. Cum ne spune о altä Tntelegere scrisä, Tncheiatä Tntre el §i satui Raco§ul de Jos, fäcutä pe acela§ manuscris: „Adevärat, eu cel di pre urmä iscälit preot, am tom(n)it cu dumnealui Adie§ Murarul, läcuitori din Racä§u de Jos, c(instita) var(meghie a) Bel(gradului), sä-i fac un prapor. De таге d(e) un cot. Sau §i a§a de 1 cot §i 7 sfärtaie de lung. ínvoiala cu pretul de 7 florinti ungure§ti. §i dumnealui cel din sus numitul, längä plata ce s-au tocmit sä dee §i pänzä ce sä cade la parapor, adecä 4 coti §i о fele de ulei. §/' eu cel din jos numit, sä fac icoane intränsa, de о parte a Botezului, de cealaltä Arhanghelu(l) Mihail §i in despärtäturile den jos, sä fie chipuri care sä va cädea in tränsele. Acesta s-au fäcut in Palo§, 6 august 1805, martié, loan Ho(n)drfean Palo§, gociman, §i popa loan Gheaja din Palo§“. 38 Mircea Avram, op.cit., p.25-26 §i 35-36
