Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)

Patrimoniu

410

ELENA MIHU

au legat-o: „ Cu fnvoirea §i cu märinimia Tatälui §i Fiului §i ca ajutorinta Sfäntului Duh §i al Sfänta Troite, intäi incepätoare §i nedespärtitä. Amin! Aceastä carte numitä Evanghelie, a cumpärat-o popa Vasilie §i Gligorie Pästärn(ac?) §i Aldonie Maxim §i cu toti poporenii. §i a dat pe ea 13? galbeni, §i a innoit-o pentru 5 orti ?, Vasilie §i tovarä§ul lui Ghervasie . §i a dat-o Ia biserica runde este hramul aducerii moa§telor sfäntului pärintelui nostru, ierarhului §i fäcätorului de minuni Nicolae. Dacä cineva cumpära-o §i ar lua-o färä vinä, a§a sä fie prodet §i triclet, anathema §i lipsurile §i nevoile §i la cea mai stra§nicä judecatä“. ín anul 1773 i§i cäutau bra§ovenii о carte „O Päucenie romäneascä de la Varlaam de la Moldova”, ce era ascunsä in 1683 de frica turcilor §i tätarilor. Nu §tim cänd ajunge in biserica din §apartoc, dar in anul 1788, luna februarie, scria pe ea diacul Ticu§an din Ápold §i diacul Pätru Suciu din Nade§, care serveau in aceastä bisericä. In 1804, era consideratä ca lucru cél mai de pret, ca „(sfänt) odor“, pentru cei dói preoti din §apartoc, popa Andrei §i popa Gheorghe Säcuiul, care о puneau sub biestern, ca sä nu piece din sat: Aceastä Cazanie s-au (dat) precum iscäliti, daruim acest odor, besericei, la sfänta besericä a §apartocului. Ca orice slujitori sä nu fie slobod a о mi§ca, sau a о muta la alt loc supt blestemul sfintilor párinti trei suté §i optsprezece de la Nechia, popa Georgie Säcui(ul)19 20, popa Andrei de la §apartoc, la anul 1804, ma(i) 7 zile“. Din cauza folosirii indelungate, cartea se va lega a doua oarä in anul 1812 de Ion Popovici din Sighi§oara „cu báni buni 7 zloti“. Nicolae Ghiaja, protopopul ortodox, fäcea in 1 septembrie 1854, urmätoarea precizare: „Din cärtile besericii §apartocului“. Mai afläm, apói, cá era invätätor §i cantor in 17 februarie 1867, Partenie Pintia. Cartea va fi cercetatä, admiratä §i mai aproape de zilele noastre, de preotul Pereteatcu Voevolod, refugiat din Basarabia, care se bucura de credinta mare a inaintafilor: „1958, 29 iulie cercetat-am aceastä carte de veacuri folositä §i m-am bucurat de credinta inainta§ilor. Am pästorit 1945-1958, vrednic sä fie cei ce vor urma“. Mai gäsim §i о consemnare а preotul Remus Holan, despre cutremurul din 1977: „In ziua de 4 martié seara, a fost cutremur de pämänt incät s-а dezlipit turnul de la bisericä §i a cräpat zidul casei\

Insemnärile de pe cärti ne aduc date pe care nu le mai gäsim in documentele vremii- nume de preoti- cei ce au slujit §i au dat viatä bisericilor de pe Tárnává Mare.

Dane§ul, devine cél mai puternic centru de räspändire a culturii religioase pe aceastä vale. De aici se difuzau cärtile venite din cele douä principate románé, aici se a§ezau copi§tii pentru a-§i scrie manuscrisele §i vestitii zugravi. ín anul 1752, prin martié 2, colportorii care soseau cu desagii plini de cärti, le läsau la casa popii Gheorghe, pentru a-i in§tiinta pe preotii din sate. A§a a ajuns Penticostarulu tipärit la Rämnic, in 1743 21, la Morar Ion din Bäita.

Pe preotul §i protopopul Teodor Dalbea, il gäsim activänd о perioadä

19 Florian Duda§, Cazania lui Varlaam, Cluj, 1983 p. 220.

20 Lui popa Gheorghe, ii va copia un Antologhion in anul 1833, diacul Toader, feciorul popii Pätru din Dumbräveni (fotocopia la protopopul loan Boian din Sighi§oara, pästrat la Arhiepiscopia Ortodoxä din Sibiu).

21 loan Cristache-Panait, Circulatia cärtilor biserice§ti, tipärite la Välcea §i in alte tipografii, in “Mitropolia Öltenie!’, nr.10- 12, 1977, p. 57.