Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie modernă
ACTI VITATEA ASTREI SIBIENE 321 23 nici Tn lista celor care nu apartineau nici unui despärtämänt . Pe parcurs, unii membri tree ín altä categorie, deci alt cuantum al cotizatiei, aportul lor material avänd о tentä patriotica evidentä. Pe loan Georgescu, profesor ín Beiu§, §i pe Elena Hossu-Longin n. Pop de Báse§ti, íi gásim ín 1914 ca membri ordinari, iar ín 1918 ca membri fondatori; C-tin Dimian, protopresbiter ín Bretcu (Treiscaune) din membru ordinär devine in 1918 membru pe viatä23 24 In perioada 1913/1914 - 1918 revista Astrei mentioneazä nominal doar membrii din primele trei categorii, plus cei onorari, de§i per total cifra era mai mare. _ ín devenirea Astrei, singurele categorii care au jucat un rol deosebit au fost membrii fondatori, pe viatä §i ordinari, care in marea lor majoritate au fost intelectuali. Dar §i dintre ace§tia doar о minoritate au depá§it nivelul de con§tiintä nationalä limitat la piata taxelor §i la participarea la un numár oarecare de activitäti. Valoarea taxelor plátite anual era totu§i о contribute substantial pentru bugetul acestei asociatii. Din aceste categorii s-au impus cei mai destoinici §i aprigi luptätori ímpotriva politicii maghiare §i tot dintre ei unii au ajuns ín conducerea P.N.R. őri ín conducerea organizatiilor locale. Membrii ajutätori, prin numärul lor insä, constituiau un liant absolut necesar pentru ridicarea treaptä cu treaptá a prestigiului asociatiei sibiene ín popor. De altfel, Biblioteca Poporalä era adresatä acestei categorii, cätre care se índreptau eforturile Astrei in majoritatea lor. Focalizarea energiilor spre täränime demonstreazä nu numai caracterul neacademic al acestei asociatii, ci §i realismul §i pragmatismul ei social. Presa maghiarä, profund ingrijoratä de pierderea in ultimii 10 ani a unor női terenuri in favoarea románilor in valoare de 58824000 koroane §i, respectiv, a sa§ilor cu 10928000 koroane, fácea apel la societatea maghiarä sä opreascä expansiunea romäneascä, cäci „cuceritorii romäni, excelent organizati §i condu§i de «Albina» §i «Astra»... lucreazä consolidati §i cu plan”. Räzboiul mondial a afectat grav §i asociatia culturalä din Sibiu. Astfel, о austeritate severä a impus §i reducerea temporarä a nomenclatorului de functii, unii dintre functional de bazä, cum a fost conferentiarul cooperatist Aurel Cosciuc, au fost disponibilizati. Cele amintite se grefeazä pe situatia dramaticä a plecärii personalitätilor consacrate Astrei in contextui politic al vremii: O.Goga, secretarul literar, O.C.Täsläuanu, secretar administrativ, P. Cosma, I.Agärbiceanu. Munca traditionalä a fost tulburatä, obstructionatä, blocatä in bunä mäsurä, iar membrii ajutätori practic dispar in conditiile dure ale anilor respectivi. 23 Ibidem, 1915, p. 178-207; 1916, p. 136-162. 24 Ibidem, 1914, nr. 7-9, p. 357, 376; 1919, p. 28, 83, 93
