Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie modernă
310 CONSTANTIN I. STAN C. Täsläuanu, Lázár Triteanu, Aurel Vlaicu. Documentul chema la unitate §i coeziune, subliniänd cá poporul román „in imprejurärile grele prin care trece astäzi, trebuie sä se gäseascä intr-o tabärä bine organizatä. Aceastä tabärä e pentru női: Partidul National Román, ale cärui principii au fost totdeauna temelia convingerilor noastre §i a cärui unitate noi о socotim ca о dogmä politicä”. Semnatarii declaratiei afirmau cu tärie necesitatea intäririi unitätii de actiune а partidului. Pentru infäptuirea idealului national se impuneau Tnläturarea tuturor divergentelor din trecut, a disensiunilor personale. Autorii documentului chemau pe toti cei care gändeau la fei pentru ca „sä dea cu totii mäna de ajutor la opera de consolidare politicä a neamului romänesc, care trebuie sä fie la inältimea misiunea sale istorice in pragul evenimentelor cel a§fepfafä”.19 La 1 februarie 1913, Vasile Pärvan, Virgil Arion §i Gheorghe Bogdan Duicä au editat о revistä de politicä nationale intitulatä „Románismul”. ín paginile acestei publicatii, O. Ghibu a tipärit un studiu intitulat Légiié §colare din Ungaria 1868-1913, semnat cu un pseudonim: dr. O. Lazär. Autorul a fäcut cu acest prilej о radiografie a legilor §colare promovate la ínceputul secolului XX de cätre Contele Apponyi.20 21 Impotriva acestei politici §colare, tánárul pedagog a actionat din postul de inspector al invätämäntului primär ortodox din Transilvania, pe care l-а ocupat Tntre anii 1910-1914. El a Tntocmit un nou plan de Tnvätämänt prin care a urmärit „revitalizarea invätämäntului romänesc prin arhidieceza Transilvaniei, pe temeiuri pedagogice, evitänd abordarea unei pozitii §ovine demagogice, care era in esenta ei §i legea lui Apponyi”z O. Ghibu a desfä§urat Tn ace§ti ani §i о neobositä activitate publicisticä concretizatä prin sute de articole publicate Tn presa din Transilvania §i Románia. Dupä ce a tipärit materiale Tn „Foaia Poporului”, „Tribuna” din Arad (1905), „Gazeta Transilvaniei” (1906), „Poporul Román”, „Universul” (1907), „Neamul Romänesc" §i „Neamul romänesc literar”, „Tara noasträ”, Ghibu a Tnceput colaborarea la trei importante gazete ale timpului „Luceafärul”, „Convorbiri literare”, „Viata Romäneascä". Intreaga muncä sustinutä de Onisifor Ghibu Tn ace§ti ani a fost subordonatä luptei nationale. El a luat pozitie fermä impotriva abuzurilor §i ilegalitätilor maghiare, a condamnat cu fermitate legile §colare elaborate de Apponyi §i alte cäi de maghiarizare fortatä a romänilor transilväneni. Marele pedagog §i om de culturä a militat, totodatä, pentru Tntärirea unitätii de actiune a romänilor, a Solidarität lor nationale. Activitatea lui va continua §i Tn perioada urmätoare. Räzboiul era aproape, iar Onisifor Ghibu s-a Tntregimentat Tn cadrul luptei pentru sustinerea pe mai departe a cauzei nationale románe§ti. 19 Octavian C. Täsläuanu, Amintiri de la „Luceafärul”, Bucure§ti, 1936, p.82. 20 O.Ghibu, Oameni intre oameni..., p. 484. 21 Traian Vedina§, Onisifor Ghibu, educator §/ memorialist, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1983, p.39.
