Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie modernă
308 CONSTANTIN I. STAN §coala superioarä de fete, deoarece cel vechi devenise nemcäpätor, a primit de la marele binefäcätor suma de 100.000 de coroane. Aceste donatii au fost salutate de numero§i cärturari transilväneni. Unul dintre ei, O. Ghibu a publicat, in iunie 1910, un articol intitulat Serisori din Ardeal. Marele sprijinitor al culturii romäne§ti, Vasile Stroescu, unde sublinia cä Tn clipele deznädäjduite prin care treceau romänii din dubia monarhie „a räsärit о inimä generoasä cum in istoria culturii noastre nu s-а mai pomenit alta", care a venit „in ajutorul §coalelor noastre lovite in existenta lor de draconica lege a lui Apponyi’. Autorul aratä cä acest boier román, un „moldovan” din Basarabia fratilor mai nenorociti decät noi, „un от al cärui nume nu-l auzise pänä acum nimeni in Ardeal §i al cärui nume astäzi nu este ardelean ca sä nu-l cunoascä, d-l Vasile Stroescu!' El a fäcut dupä opinia lui O. Ghibu, „un gest de о märetie anticä, prin care a ajuns in mäna autoritätilor noastre biserice§ti §>/' culturale frumoasa sumä de jumätate de miliőn de coroane in scopul de a ajuta cu eie §colile rurale sä race §i de a da nou avant §coalei de fete din Arad. Prin aceastä faptä, care e cu atät mai märeatä, cu cät mai rare sunt faptele de acest soiu, d. Stroescu a intrat in Panteonul Romänilor nemuritori’. Evidentiind modestia cuceritoare a marelui mecenat, O. Ghibu seria, Tn continuare: „Nu a fäcut nici un zgomot in jurul daniilor sale, care i s-au pärut datoriile la sine inteles, neceränd de la nimeni socotealä despre felul intrebuintärii banilor §i neimpunänd nimänui cum are sä-i intrebuinteze”.12 13 14 15 De asemenea, ín ,AnuaruI pedagogic”, О. Ghibu preciza cä bánul dat de V. Stroescu are pe längä о importantä materialä §i semnificatie moralä, „cäci el nu vine din punga unui gälägios, care ar vrea sä-§i faeä reclamä, ci a unei firi cu totul superioarä'. Cunoscutul pedagog ardelean aratä cä exemplul lui V. Stroescu trebuie urmat deoarece „domnia sa a tinut ca sä nu se faeä nici un zgomot in jurul daniilor sale, care i s-а pärut datorii de la sine intelese. Gändul dumisale era sä se faeä cu acest neinsemnat prinos ceea ce reclamä trebuintele culturale ale celor multi §i neajutorati, sä se ajute §colile primäre mai ales, cäci färä acestea nu se va putea cre§te о täränime luminatä.”1 O. Ghibu a dedicat lucrarea sa intitulatä Cercetäri privitoare la situatia Tnvätämäntului nostru primär §i la educatia popularä, apärut la Sibiu, Tn 1911, lui Vasile Sroescu, scriind urmätoarele: „Tnchin aceastä carte omului providential care ne-а Tnteles mai adänc durerile §i ne-а iubit mai mult. Domniei sale Domnului Vasile Stroescu, Tn semn de profundä veneratie”.1 О. Ghibu a colaborat, de asemenea, la revista „Viata romäneascä”, care apárea la la§i. ín paginile acestei publicatii, el a tipärit o serie de articole sub genericul Serisori din Ardeal. ín numärul 6 din 1910, Ghibu analizeazä alegerile 12 “Telegraful román”, Sibiu, LVIII, nr.30 din 10/23 aprilie 1912; Rodica Herlo, Reuniunea femeilor románé din Arad§i provincie, Tn “Ziridava”, X/1978, p.342-344, anexele l-ll. 13 “Viata romäneascä", V, vol. XVIII, nr.6, iunie, 1910, p. 391. Articolul este semnat cu pseudonimul O. Sima. O. Ghibu a avut 14 pseudonime cu care a iseälit 60 de articole. (Octavian O. Ghibu, Cum §i-a semnat Onisifor Ghibu lucrärile pänä la Unirea din 1918, in „Revista de istorie §i teorie literarä”, an. 28, nr. 3/1979, p.445-448. 14 O. Ghibu, Vasile Stroescu, Tn .Anuarul pedagogic”(1913), Sibiu, 1912, p.55. 15 С. I. Stan, Vasile Stroescu, sprijinitorul §colii romäne§ti din Transilvania §i Banat, Tn „Destin Romänesc", III, nr.2 (10), 1996, p.84.
