Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie modernă
306 CONSTANTIN I. STAN mai multi dintre ei va lega trainice prietenii. ín anul 1906, i§i intrerupe studiile la Bucure§ti, continuándu-le un an la Budapesta (1906-1907), dupä care, in toamna anului 1907, primind о bursä din partea Ligii Culturale din Románia, ajunge la Universitatea germanä din Strasbourg, apói dupä un an, in 1908, il intálnim la Universitatea din Yena, socotit „centrul mondial al pedagogiei”, unde, la 3 decembrie 1909, i§i sustine teza de doctorat in filozofie §i pedagogie intitulatä Der modern (ultracyismus oder die zwesprachigkeit in der Volksschule) Ultracvismul modern - termen introdus de O. Chibu - sau biligvismul in §coala populäre, conducätorul tezei fiind profesorul de renume european W. Rein. Aceastä lucrare, devenitä apoi clasicä in deceniul biligvismului, a constituit fundamentul politicii §colare, pe care avea sä о conducä in calitate de inspector general al Invätämäntului primär, intre anii 1910-1914, in cadrul Mitropoliei Ortodoxé a Transilvaniei.3 Paralel cu evolutia §i perfectionarea pe täräm profesional, O. Ghibu а desfä§urat о neobositä activitate publicisticä in vederea sustinerii cauzei nationale. Timp de §ase luni a publicat zeci de articole cu caracter militant. In paginile ziarului „Lupta”, organ de presä al Partidului National Román, care apärea la Budapesta. íntr-unul din aceste articole, tipärit in nr. 67 al cunoscutei publicatii, intitulat Adunarea tuturor romänilor, el cerea о nouä Adunare Nationalä precum cea de la Blaj din neuitatul 3/15 mai 1848: „Din tot mai multe locuri se aude glasul” sä tinem toti romänii din tara asta o adunare de protestare impotriva proiectului lui Apponyi! Sä arätäm cä suntem una sä ne validäm vointa intr-o formä unitarä §i puternicä, Blajul sä fie locul propusei adunäri. ín cadrul acestei mari intruniri urma sä fie aleasä о delegatie care, impreunä cu toti arhiereii §i cu deputatii, sä meargä la Tron spre а-l ruga pe M. sa ca sä nu sanctionez^ legea pe care Camera a adus-o intr-o stare de “incon§tientä nervoasä.”4 Indiferent de temele abordate, O.Ghibu lupta permanent pentru cauza nationalä. Acest lucru este reflectat §i in articolul 3/15 mai 1848, tipärit in ziarul „Lupta” §i dedicat celei de a 59 a aniversäri a revolutiei romänilor transilväneni de la 1848. Autorul punea urmätorul motto: „Noi suntem piticii vremii / Piticii in putintä §i-n vrere?' 6. Ghibu sublinia cä ín acea zi „ne-am de§teptat din somnul de moarte,Traditia inainta§ilor trebuie continuatä cäci actiunea din 1848 n-a trecut in dorneniul istoriei §i astäzi cänd un popor mai luminat decät inainte cu §aizeci de ani cere de la episcopii säi sä-§i dea mäna, rugämintea lui nu este luatä in seamä. Azi aproape nu mai teren pe care sä se intälneascä cele douä biserici surori’.5 ín vederea unei eficiente lupte pe täräm national, O. Ghibu considerä cä este necesarä о dezvoltare economicä §i culturalä corespunzätoare. ín articolul intitulat Douä lupte, el aratä cä economia §i cultura nu pot fi depä§ite a§a cum incearcä unii sä facä: „va trebui sä ne organizäm pe toate cäile in viata 3 Octavian Micu, Onisifor Ghibu §i mo§tenirea sa cultural patriotica, in vol. Omagiu lui Iosif Constantin Drágán, vol. II, Roma, Editura Nagaran, 1978, p.188-189. 4 Onisifor Ghibu, Nu din partea aceea. Studii §i articole 1904-1914. Editie de Vasile Popeangä, Bucure?ti, Editura Eminescu, 1985, p.31. 5 Ibidem, p.44-46, S. Vasilescu, op.cit., p.224-225.
