Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie modernă
296 10ACH IM LÁZÁR Metasaritu. invetiarea Economiei e nu numai frumoasä ci §i folositoria tot una datä. Scopul ei e mai mult practic, ca formal. Mare bucuria ar fi pärintii §colarilor väzänd cä aceia sciu §i le place a cultiva pomii §i a lucra cäte ceva. §i prin aceste instructiuni-i dedäm la lucru. Acolo se desvoltä puterile corporali ca §i la gimnasticä, §i cele spirituali ca §i la oricare alt obiect de Tnvetiament. Incä una. Cultivänd Tnvetiatoriul cu §colarii säi grädina §colii, aceia lu imitedia pe la casele lor. Drept aceea nici de aceastä instructiune nu trebuie sä lipsim pe pruncii §colari, cu atät mai värtos cä din ei о sä devinä - din cea mai mare parte economi. 6. Gimnasteca. Bätränii no§tri la carii nu suntem demni a le deslega cureleie Tncalciamintelor lor, recunosciau ca: Mens sana in corpore sano. Ce ne dä sänätate corpului ? Lucrul, deprinderea. Fierul ce stä - ruginesce, Ара ce stä se clocesce, putreziesce, se Tmputiesce. Omul ce stä - se trändävesce corporal §i spiritualmente. Bäiatul, ce stä ca mielul lui St. Petru - nu are spirit pätrunzätoriu, ager. Dacä e de lipsä cuiva jocul, mi§carea, deprinderea, apoi cei dintäi sunt §colarii, cäci §colarii sunt baiati, corpul §i spiritul lor e Tn desvoltare §i desvoltarea pretinde mi§care. E frumos omul cu una tienutä cavalereascä, sprinten, istetiu, sänätos §i cu mersul Tndemänatec §i sigur. Toate aceste-i le dä omului gimnasteca, deprinderea. Sä nu cugete cineva cä prin gimnastecä §colaria a§i Tntelege eu jocurile din circ. Nu, gimnasteca §colaria pretinde ca pe §colari sä-i dedäm la stat, pä§it, umblat, mi§cat, sárit etc. Scurt, sä le deprindem toate membrele corpului ca sä se desvolte simetrice. Aceasta e gimnasteca §colastecä. §i instruarea, educarea trebuie sä fia omnilateralä, deci; nu numai spiritul, mintea, inima, semtiamintele trebuie desvoltate §i cultivate ci §i trupul, corpul, cäci Corpurile voastre sunt loca§iele spiritului s(f)änt, care locuiesce íntru eie - zice Ap. Pavel. Scopul gimnastecei e espus Tn Statute la pag. 67-68. 7. Obiecte artistice. Artea §i §ciintia Tnvingä apärate de spirit (An. Mure§.) Au nu e destul atäta ca sä putem vede de ce Tnsemnätate sunt aceste poztulate pentru vietia ? Dar absträgänd Tmprejurarea aceasta §cim cä aci se tine mai Tntäi cäntul. Románul e näscut poet, cäntäretiu. El unde merge, unde stä - cäntä. El lucränd, aränd, säpänd, cosind, seceränd, päscänd turmele, fäcänd fän - scurt Tn tot locul - cäntä §i iarä§i cäntä. El de bucurie, cäntä, de supärare - cäntä, el tot cäntä. Aceastä artä о a adus-o cu sine din Italia. Chiar a§a fac §i italienii, veri§orii romänului, ei Tncä tot cäntä. Muierea romänä, legänänd, cäntä, Tngropändu-§i mortii cäntä, la nuntä cäntä, la clacä cäntä. Ea tot cäntä. Prin urmare §colarii no§tri nu e iertat sä-i lipsim de cänt, trebuie sä-i facem §i pe ei purtati din ereditatea ее о mai avem rämasä de la strämo§i. Relative la obiectele artistului putem citi Tn Statutele noastre la pag. 68. Limba mag (h)iarä. Cu pärere de räu trebuie sä vä spun cä eu nu о §ciu aprecia dupä merit. §i aceasta provine de acolo cäci Tnsumi nu о sciu. Apoi, cum am mai zis, ce nu posiedem, nu putem nici préda. Eu sciu adevärul cä: Cäte limbe scim, atätia oameni suntem; sciu §i aceea cä e frumoas §i folositoriu a posiede cineva limbe multe; sciu §i aceea cä e tare pläcut dacä cineva le scie propune cu succes, cu deosebire cänd §i legea pretinde a§a; drept aceea, aceia din Dvoasträ, care sciu perfect limba mag(h)iarä о pot §i propune, numai sä tinä cont de celelalte obiecte - cu múlt mai importante, ca sä nu stagnesia acele pentru ea. Eu, cum am mai zis, nu о sciu nici cä о pot cändva propune. Aceste sunt Domnilor mijloacele ducätorie la scopul nostru. §i nu le-am
