Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie modernă
CONFERINTA INVÄTÄTORILOR DIN IULIE 1880 »_________________i__________________________________________________________ 287 Koloman Tisza. Legea din 1876 atribuia forurilor administrative comitatense competente foarte largi in materie §colarä, intre care §i posibilitatea de a confisca manuale, a pedepsi cu amenzi pe invätätori, a le intenta procese §i chiar de a Tnchide §coli. Abuzurile impotriva §colilor confesionale din comitatui Hunedoarei se intetesc dupä numirea in functia de inspector §colar regese a lui Ludovic Rethy. §irul abuzurilor Tncepe cu inchiderea §colii din Säla§ul Inferior13 §i obligarea copiilor din Geoagiul Inferior de a freeventa §coala de stat14. §coli de stat, cu limba de predare maghiarä, au mai fost ínfiintate ín comunitätile Bäcia §i Bärcea Micä. Copiii apartinänd ambelor confesiuni romänefti erau “siliti a umbla la §coala de stat, care toema de nu ar exista”15. “ín comunitätile, in care nu existau §coli confesionale - sublinia ziarul Observatoriul - se infiintau §coli comunale maghiare”16. Comitetul administrativ al comitatului Hunedoara “manifesta о deosebitä pläcere a sugruma cäteva §coli confesionale romäne§ti §i a le preface, sub diverse pretexte, in §coli maghiare”17. Era acuzat chiar Consistoriul ortodox din Sibiu cä la “§oimu§ §i Boholt, de atätia ani nu mai are §coli”18. ín vicariatul Hategului se infiintaserä §coli comunale sau de stat in Säla§u de Sus19, Silva§u de Jos20, Silva§u de Sus21 §i Bäie§ti22. Dar pericolul extinderii lor devenea tot mai amenintätor. Beniamin Densu§ianu, vicarul Hategului, aträgea atentia episcopiei Lugojului, cä in comunitätile ortodoxé ale protopopiatului Hateg “se aflä 14 §coli comunale, mai vártos pe Strei §i ai no§tri sunt influentati cu lauda cä docentii n. u. capätä piata de la impärätie §i ai no§tri nu sunt bägati in seamá”23. Vicarul Hategului, Beniamin Densu§ianu §i cei dói protopopi, loan lanza al Ulpiei Traiane §i §tefan Radie al Jiului, i-au о serie de mäsuri pentru a rezista presiunilor organelor administrative comitatense §i amestecului tot mai insolent al inspectorului Rethy in treburile §colilor confesionale din Tara Hategului. Cu prilejul Reuniunii invätätorilor greco-ortodoc§i din comitatui Hunedoarei, desfä§uratä la Orä§tie, in 7/19 - 8/20 septembrie 1880, inspectorul maghiar explica invätätorilor cä “limba maghiarä numai a§a se poate inväta cu succes, daeä va merge paralel cu limba romänä”24. El cerea ca limba maghiarä “sä nu fie tratatä separat de limba romänä”. Inspectorul Rethy combina de minune planul ministerial “unde särmanei limbi románé abia i se dau 2 ore, separate, pe säptämänä”25, cu actiunile sale abuzive. 13 DJHAN, Fond Vicariatul greco-catolic Hateg, Dosar 2/1876, f. 1-2. 14 Enea Hodo§, Cercetäri, probleme §colare confesionale, Sibiu, 1944, p. 60. 15 Directia Judeteanä Timi§ a Arhivelor Nationale (in continuare DJTAN), Fond Episcopia greco-catolicä Lugoj, Dosar 5/1879, f. 1-2.. 6 “Observatoriul”, An. II, nr. 90 din 10/22 noiembrie 1879, p. 371. 17 Ibidem. 18 Ibidem. 19 DJHAN, Fond Vicariatul greco-catolic Hateg, Dosar 2/1875, f. 18. 20 Ibidem. 21 Ibidem, Dosar 2/1879, f. 173. 22 Ibidem. 23 Ibidem, Dosar 2/1875, f. 68. 24 “Foaia scolasticä", An. VIII, nr. 22,15-27 noiembrie 1880, p. 176. 25 Ibidem.
