Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie modernă
270 NICOLAE VICTOR FOLA schimb, predarea limbii románé evolueazä astfei: 16 ore in 1857/1858, 14 ore in 1860/1861 (doar cäte о singurä orä in clasa a l-а §i a lll-a). ca in 1877/1878 §i in anii urmätori sä ocupe 20 de ore din planul de invätämänt . Treptat s-au extins orele „extraordinäre" (facultative). Profesorul Paul Marin préda desenui „liber” pe „despärtäminte” (grupe), Iosif Speil muzica vocalä §i instrumentalä (pänä atunci se préda doar muzica bisericeascä), iar profesorul Nicolae Solomon (in semestrul al ll-lea al anului §colar 1657-1858) incepea sä „propunä” limba francezä in premierä in Blaj, iar Traian Costande, 1875-1876, préda muzica vocalä §i gimnastica. Directorul Timotei Cipariu acorda un loc distinct predärii istoriei (cäte о datä fäcutä impreunä cu istoria naturalä), dar §i geografiei. El préda, pe längä limba romänä §i filozofie, inclusiv date privitoare la dreptul natural, dupä W.T.Krug, continuänd traditia inauguratä de Bärnutiu. Predarea acestui obiect de studiu, in sens Utilitarist, includea pentru clasele superioare, a Vll-a §i a Vlll-a, §i elemente de logicä §i psihologie (semnificativä fiind §i denumirea de „propedeuticä” in predarea la clasa a Vll-a). Relevantä pentru pozitia constantä de apärare a caracterului national al §colii este un episod inregistrat in anul 1868. ín „protocolul” (procesul verbal) al conferintei extraordinäre din 20 noiembrie, in care se discutä dispozitia de märire a numärului de ore de limba maghiarä, preotii-profesori §i-au exprimat refuzul in formä moderatä §i in termen demni, privind predarea istoriei §i geografiei in maghiarä, pentru a se „alinia” astfei liceului de stat din Sibiu. Se precizeazä cä la Blaj se predau, incä din anul 1861, cäte 3 ore de limba maghiarä pe säptämänä, la clasele a Ill-а, a IV-a §i a Vl-a, färä sä existe obligati vitate. Dar, in anul 1868, limba romänä „in nici un caz nu poate sä rämänä afarä”, iar cea greacä este „...limba ritului nostru, de care au op tinerii la invätätura studiilor teologice... dupä ce s-а constatat cä cea mai mare parte din ei se aplicä la statui preotesc". Prevederile cuprinse in predarea istoriei patriei se regäseau in programa instruirii „amäsurat cerentei, deci nu se fac modificäri. Prin dispozitia nr. 2704/23 noiembrie 1872 s-а publicat, de cätre Ordinariatul Mitropoliei, regulamentul §colilor. Directorul urma a fi unul dintre canonicii capitulari, sau un profesor numit pe functie. Profesorii erau impärtiti in 3 categorii. Cei „ordinari” - care initial au fost „monarchii” basilitani, respectiv reprezentanti ai „clerului secular”, fiind „censurati” (examinati) conform cerintelor specialitätilor predate, dar erau §i „aprobati”. Profesorii suplinitori - absolventi de gimnazii publice, respectiv cursuri teologice - erau aceia care, avänd „atestate de cualificatiune”, in interval de 3 ani i§i vor depune „censura”, iar profesorii „extraordinari” (pentru disciplined facultative), vor prezenta certificate, apoi vor sustine probe §i se vor definitiva ulterior. Pentru titularizare, paragraful 25 al regulamentului prevedea modalitätile cenzurärii (examinärii) profesorilor: „doctorii de teologie, de filozofie §i arte liberale (ori de Jure -uAnalele Gimnaziului superior..., 1858, Programa Gimnaziului din 1880-1881, p. 20 §i D.J.A.N.- Alba, Fond 312, Gimnaziul superior... Planul de instruire pe 1860/1861, Repartitia de ore pentru anul 1874-1875 §i 1877-1878. 15L.Botezan, L.Gabor, Documente referitoare la §colile bläjene din perioada 1874-1875, in .Anuarul Institutului de Istorie” Cluj-Napoca, 1979, Documentul V §i VI p.423 §i 424.
