Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)

Arheologie

MATERIALE PREISTORICE

19

Suprafata este bine netezitä, degresantul utilizat fiind nisipul cu bobul mare. Culoarea sa variazä de la negru la cärämiziu. (PI.XVII/1)

104) Fragment din umärul unui vas, apartinänd categoriei semifine. Suprafata este bine netezitä §i lustruitä, degresantul utilizat fiind nisipul cu pietricele. Culoarea sa este neagrä. Decorul constä din incizii late verticale §i oblice. (PI.XVIII/7)

105) Fragment din peretele unui vas apartinänd categoriei fine. Suprafata este bine netezitä, degresantul utilizat fiind nisipul fin. Culoarea sa este gri. Decorul constä dintr-o proeminentä alungitä cu о impresiune Ia mijloc. (PI.XVII/3)

106) Fragment din fundul unui vas apartinänd categoriei semifine. Suprafata prezintä netezire medie, degresantul utilizat fiind nisipul cu pietricele. Este negru cenu§iu. (PI.XI/1)

107) Fragment din fundul unui vas apartinänd categoriei semifine. Suprafata prezintä netezire superficial, degresantul utilizat fiind nisipul cu pietricele. Este negru cenu§iu. (PI.XI/4)

108) Fragment din fundul unui vas apartinänd categoriei semifine. Suprafata prezintä netezire medie, degresantul utilizat fiind nisipul cu pietricele. Este negru cenu§iu. (PI.XI/2)

109) Fragment din fundul unui vas apartinänd categoriei semifine. Suprafata prezintä netezire medie, degresantul utilizat fiind nisip cu bobul mare. Culoarea sa este cärämizie. (PI.XI/3)

110) Fusaiolä Tntreagä, apartinänd categoriei semifine. Suprafata este bine netezitä, degresantul utilizat fiind nisipul cu bobul mare. Culoarea sa este brun cärämizie. (PI.XXI/1)

111) Fusaiolä Tntreagä, apartinänd categoriei semifine. Suprafata este bine netezitä, degresantul utilizat fiind nisipul cu bobul mare. Culoarea sa este brun cenu§iu. (PI.XXI/2)

Dupä cum am väzut, materialul ceramic apartine atät categoriei fine §i semifine cät §i celei grosiere. Categoriei grosiere Ti sunt caracteristice vasele pentru care s-а folosit ca degresant nisipul cu bobul mare sau ceramicä pisatä. In majoritatea cazurilor eie au о ardere de proastä calitate. De cele mai multe ori suprafata vaselor prezintä asperitäti, uneori decorul fiind realizat cu mäturicea (Besenstrich). (PI.VII/3, 7; XX/2, 3). Culorile cele mai frecvente sunt diverse nuante de negru, brun negricios sau cärämiziu. Din multitudinea fragmentelor intregibile apartinänd acestei categorii s-au putut reconstituii cäteva forme, cum sunt oalele Tn forrná de sac cu deschidere largá, cu peretii putin bombati (PI.II/2; III/4; IV/3, 4; VII/4, 7), vasul borcan cu peretii aproape drepti (Pl.11/1, 3; III/3), sau cél bitronconic cu peretii arcuiti, unde diametrul gurii se apropie de diametrul fundului. (Pl.1/1, 3; V/4; VI/1, 3). Tot Tn seria oalelor bitronconice se Tncadreazä §i acélé recipiente care au gátul mai drept |i deschiderea gurii mai maré decát Tn cazul anterior (PI.I/2, 4; 111/1; VI/5)1 . Decorul ceramicii grosiere este simplu. ín consecintä cel mai frecvent Tntálnite sunt bráuriele, trase din peretele vasulu* formánd nervuri simple (PI.II/4) sau aplicate, plasate imediat sub buzä (PI.I/2; IV/3; V/4, 5; VI/5; VII/3) sau pe urnár

11 Pentru tipológia vasalor iucrats din pásté grosierá vozi Chidio$an 1980, 27-31, Fíg.2; Andritoiu 1992, 211; Boroffka 1994, Typentaf.1, 2