Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie medie
190 lOAN EUGEN MAN XX. 1), cu un ancadrament simplu profilat, realizat tot ín piatrá, are doar menírea de a purta о inscriptie data de ctitor. Rämänänd la acoperi§uri mentionäm doar una dintre cele douä lucarne ovoidale ale palatului Toldalagi (pl. XX. 2), realizatá, din piatrá cioplitá, bogát decorate cu falduri, iar deasupra ímpodobite cu cáte un cap de tűre, opera aceluia§i sculptor Schuchbauer Anton. Spre curte, uneori, aceste cládiri au Ia etaj foi§oare deschise prin arce semicirculare, care se sprijinä pe stälpi prizmatici sau pe coloane inzestrate cu capitele. Alocuri §i Ia parter s-au realizat asemenea deschideri, insä in unele cazuri, fie pentru consolidarea clädirii, fie in vederea máririi spatiului, ele au fost inzidite. ín toate cazurile foi§oarele parterului sunt acoperite cu calote boeme sau bolti semicirculare, care se sprijinä pe arcuri, iar Ia etaj sunt cu plan§e. in general arcadele §i stälpii de sustinere sunt lipsiti de elemente decorative. Doar Ia palatul lui Toldalagi (Pl. XXI. 1) intälnim decoratii constánd din stälpi prizmatici, de sectiune aproape pätratä, care pe laturile interioare au cáte un panou, partea lor superioarä terminändu-se cu cáte un capitel, format din profile retrase, realizate in teneuialä. ín schimb intradosul arcadelor este decorat cu stucaturi asemänätoare celor aflate pe bolta casei seärilor. Parapetul foi§orului este realizat din piatra cioplitä, formänd panouri ajurate, reprezentänd balu§trii de sectiune pätratä. in schimb foi§orul curtii interioare a casei Teleki Dominic (Pl. XXI. 2) contine §apte coloane zvelte, din care douä angajate, cu capitele ionice §i ghirlande, care sustin arhitrava, fiind singura clädire inzestratä cu asemenea elemente. La celelalte clädiri foi§oarele parterului ca §i cele de Ia etaj, se sprijinä pe stälpi prizmatici din cärämidä, fiind lipsiti de elemente decorative, singurul motiv menit sä ridice valoarea lor fiind forma arcadelor. La Vechea Prefecturä foi§oarele corpului principal, initial realizat, au arcade de formä §i märime diferitä (mai inalte §i inguste, sau mai scurte §i turtite), pe cänd cele aflate ja parter au fost inzidite (Pl. XXII. 1), pe axa lor afländu-se cäte о fereasträ. ín schimb Ia corpurile ulterior realizate (Pl. XXII. 2) s-а renuntat la foi§oare, eie fiind inlocuite de coridoare din lemn in consolä. La corpul mai vechi a bibliotecii Teleki (Pl .XXIII. 1) foi§orul curtii este format din arcade aproximativ identice, cu deosebirea cä stälpii sunt aplatizati cu lesene care se inaltä pänä la corni§ä, liniatura lor fiind intrecutä doar de profilul bräului ce marcheazä limita dintre parter §i etaj. Forme asemänätoare are §i fodorul clädirii bibliotecii, ulterior realizatá (Pl. XXIII. 2), la care arcadele de la etaj í§i au punctui de pornire aproape de la ináltimea parapetului masiv din cärämidä, intregul ansamblu formänd о unitate de conceptie §i formä. In ciuda caracterului säu provincial, arhitectura civilä din Tärgu-Mure§, din secolul al XVIII-lea, poate fi consideratä ca avänd un caracter unitar. Un rol aparte il ocupä clädirile nobilare, care prin articularea fatadelor, forma deschiderilor §i a foi§oarelor, preiau forme elaborate de arhitecti in marile ora§e ale Transilvaniei. Reunite toate aceste elemente, s-а ajuns ca arhitectura tärgumure§anä sä formeze un capitol aparte in istoria artisticä, färä a se poate vorbi de existente unei §coli de arhitecturä.
