Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie medie
188 lOAN EUGEN MAN unui hol de onoare, articularea fatadei cu pila§trii la parter §i cu capitele ionice la etaj, care sub volute au ghirlande, iar Tntre parter §i etaj un bräu simplu profilat. Färä de cele douä clädiri, anterior prezentate §i nu numai fatä de acestea, clädirea prezintä forme caracteristice arhitecturii baroce, prin cele trei rezalite, cu diferente de pänä la 15 cm, din care, rezalitul central, corespunzätor axei principale §i colateralelor §i cäte unul la capetele clädirii, corespunzätoare axelor 1 §i 9. Peretele parterului, cät §i cel al etajului, cu exceptia rezalitului central, este striat. Pentru ai conferi. grandoare ctitorul renuntá la corni§a acoperi§ului neintreruptä §i inalta fatada Tn dreptul rezalitului central §i implicit al acoperi§ului, procedeu care a asigurat realizarea unei sáli de onoare de mai ample dimensiuni. Datoritá formelor §i a unor detalii vádit indrumate pe fäga§ul clasicismului, de§i clädirea apartine artei baroce, istoricul Orbán Balázs a considerat-o mai degrabä specified Rena§terii.54 Färä indoialä, la acele timpuri, clädirea era una dintre cele mai frumoase §i apreciate case de locuit din ora§, Tntrucät in anul 1826, cänd printr-un schimb de proprietäti5|ste dobänditä de Tabla Regeascä, ea este evaluatä la 73.167 florini renani.55 О remarcä generálé fatä de aspectui exterior al clädirilor; in toate cazurile fatada principalä este tratatä mai aparte, pe cänd fatadele laterale §i posterioare in multe cazuri sunt lipsite de elemente decorative. La clädirile edificate in Tärgu-Mure§, in secolul al XVIII-lea, principalele elemente de arhitecturä ca portaiul arcuit, fereastra dreptunghiularä, foi§orul curti interioare, ca §i pinionul, se concretizeazä intr-un repertoriu specific plasticii baroce din Transilvania. De regulä, elementul lexical cel mai expresiv al clädirilor il constituie portaiul, a cärui repertoriu este variat, de la forme simple, aproape lipsite de ancadramente, cum intälnim la clädirile de interes comun, la portale incadrate de pila§trii §i bogát decorate, la palatele §i casele nobilare. Cele mai simple forme le intälnim la portaiul Bibliotecii Teleki (Pl. XV. 1), formánd un arc turtit, lipsit de orice element decorativ. Simplu este portaiul Vechii Prefecturi, care este incadrat de un profil simplu care se incheie cu un boltar median, identic cu cel aflat la ferestrele de la etaj. ín schimb portaiul casei Teleki Dominic, are .valoare plasticä §i functional (Pl .XV. 2). íncheiat cu arc in forrná de máner de co§, portaiul se sprijinä pe imposte purtate pe picioare robuste de zidärie, la rándul lor a§ezate pe blocuri tampon de piatrá decorate cu cäte о voiutä in extrados profilul este drept, in schimb intradosul formeazä о largä cavetä. Oarecum asemänätor este portaiul palatului Toldalagi (Pl. XVI. 1). Arcuit, in: forrná de mäner de co§, portaiul este incadrat de cei doi pila§trii striati ai parterului. Extradosul prezintä un ancadrament u§or profilat, care se incheie cu boltarul median care se continuä pe intrados pe cämpul dinare cele douä arce §i bräul aflat deasupra partalului se aflä douä decoratii florale, incadrate de forme triunghiulare, una din laturi urmärind conturul ancadramentului. Intradosul portalului prezintä о forrná concavä cu capitel format din liniaturi succesive §i retrase, pe care se sprijinä arcul portalului. Forme deosebite prezintä portaiul casei Kendeffi (Pl. XVI. 2). in primul ränd este realizat din piaträ cioplitä. De formä areuitä, portaiul are pila§trii simplii care se sprijinä pe blocuri tampon §i se 54 Orbán Balázs, op. cit., p.144. 55 Szentgyörgy Dénes, Király Ítélő Tábla (Tabla Regeascä) in Maros-Vásárhely lexikon (Lexiconul Tärgu-Mure§ului), Tárgu-Mure§, 1912, p.137-139.
