Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie medie
178 lOAN EUGEN MAN trama stradalä §i parcelele mari ale sale. ín primul ränd deslu§im cursurile de apä formate din Bratul Morii al räului Mure§ (A), §i párául Poclo§ (B), ambele delimitänd intravilanul spre nord §i vest. Un fir de apä (C), care provine de pe versantii dealurilor Tnvecinate, la sud-est de ora§, sträbate pietele Bernády György, Petőfi §i Trandafirilor, ca in zona Palatului Culturii sä coteascä brusc spre párául Poclo§. Sistemul de organizare urbanä este definit prin zonele de locuit bine conturate, cu clädiri care cuprind aproape toate parcelele de pe aliniamentul sträzilor, tot mai multe realizate din cärämidä. Anumite sträzi, Tndeosebi cele din zona de sus a ora§ului, cuprind loturi mai putin clädite, cu grädini intinse §i paji§ti intravilane, ca cele din zona sträzii Lupeni §i cele situate la est de cetatea feudalä. íntre sträzile ora§ului, a cäror contur este bine definit, specificäm pe urmätoarele: Trandafirilor (D), Bolyai (E), Strämbä (F), Borsos Tamás (G), Kogälniceanu (H), Mihai Viteazul (I), Avram láncú (J), Revolutiei (K), Mihai Eminescu (L), CäJära§ilor (M), Aurel Filimon (N), Arany János (О), Horea (P) §i Cuza Vodä (R). In spatiul celor douä piete (Bolyai §i Trandafirilor) sunt grupate principalele clädiri, Tn marea lor parte apartinänd primei jumätäti а secolului al XVIII-lea §i bine reprezentate pe hartä. Din prima jumätate a secolului al XVIII-lea provin §i primele reprezentäri grafice ale ora§ului, ele ilustránd, autentic §i veridic, un anume moment din dinamica socialä a localitätii §i u§uränd reconstituirea sa istoricä. Cele douä stampe intocmite in aceastä perioadä au fost intocmite in anul 1735 §i 1736, la baza analizei lor stánd reproducerjle in alb-negru §i la о scarä mic§oratä, separat publicate de Mihail Popescu39 40 §i Borbély Andor. Prima stampä (Pl. II. 2) a fost publicatä in anul 1735 de cätre inginerii topografi Friedrich Schwadtner §i Johann Eltner in lucrarea: Prospect der in Fürstentumb Siebenbürgen liegenden Hamptstadt undt Schlössern sombt denen in die Kai - und türk - Wallahay wie auch in die Moldau gehende Reiht undt Fahr-pässen bei Verfertigung der geographischen Landt Charten dieses Fürstentumb aufgenommen undt Zusammengetragen im Jahre 1735. Kriegs archív. Kartenabteilung. Wien. Aflatä, deci, in arhiva de Räzboi din Viena, lucrarea cuprinde härtile a mai multor localitäti din Transilvania, complectate cu cäte о vedere generalä ale acestora. Reproducerea consultatä din lucrarea lui M. Popescu este mai putin lizibilä, insä este identicä cu aceea din anul urmätor, cu deosebirea reprezentärii in partea dreaptä a vedutei a unui grup de cäläreti, ceea ce vrea sä insemne contributia insemnatä a locuitorilor ora§ului la oastea tärii, iar scutul din partea stängä de sus este gol, el fiind desigur destinat stemei ora§ului. De aceea poposim mai mult la descrierea céléi de-а doua gravuri (pl. III. 1), publicatä de A. Borbély. Stampa face parte dintr-o colecfle de stampe §i härti a mai multor localitäti din Transilvania, publicatä in anul 1736 in lucrarea: „Prospect und Grudriss deren Staette und Granitz paessen in Siebenbürgen. Zu Schloss welches / in Rebellionen Zeiten ewiger wassen ruiniert warden”, dupä care: Explication über Schloss”. 39 Mihail Popescu, Ora§e §i cetäti din Transilvania, Bucure§ti, 1943, p. 43. 40 Borbély Andor, Erdély városok képeskönyve 1736-ból (Cartea ilustrata a ora§elor transilvänene), in ErdMÚZ, vol. 38, fase. II, 1943, p. 203-204, plan§a 16.
