Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/1. (2003)

I. Botanică

VEGETATIA SAX1C0LÄ DIN PARCUL NAT.PORTILE DE FIER 91

CL. FESTUCO- BROMETEA Br.- Bl. et R. Tx. ex Klika et Hadaő 1944

Paji§tile stepizate de pe stäncäriile calcaroase din Defileul Dunärii apartin ordinului Stipo pulcherimae- Festucetalia pallentis I. Pop 1968.

Cu toate cä denumirea ordinului provine de la Stipa pulcherima, ín realitate, ín cele mai multe grupäri, aceasta este ínlocuitá prin Stipa eriocaulis. Reprezintä vestigiile unor vechi stepizári din perioade xeroterme, dáinuind probabil dintr-o perioadä interglaciará sau chiar din pleistocenul preglaciar. ín perioada postglaciarä borealä §i atlanticä, aceste grupäri au ajuns la largi extinderi, dar ín climatul subatlantic, extinderea lor s-а redus ín favoarea vegetatiei arbustive §i forestiere. Principala aliantä prin care aceste grupäri sunt reprezentate ín Defileul Dunärii este Seslerio- Festucion pallentis Klika 1931.

Ín sectorul Dunärii cuprins íntre Várciorova §i Or§ova, ín aceste cenoze apar spécii pontice, ín timp ce ín sectorul aflat íntre Or§ova §i Bazia§ sunt mai numeroase speciile daco- balcanice §i ilirico- panonice.

Melico- Phleetum montani Bo§caiu et al. 1966

Cea mai reprezentativä asociatie din aceastä aliantä din Defileul Dunärii este Melico- Phleetum montani Bo§caiu et al. 1966. Se dezvoltá pe rendzine bogate ín humus cu reactie acidä sau bazicä. Edificatorii dominanti sunt Melica ciliata var. flavescens §i Phleum montanum.

Spectrul bioformelor este caracterizat printr-un procent ridicat al hemicriptofitelor (50%) §i camefitelor (12%).

Dintre elementele fitogeografice se remarcä speciile eurasiatice (32,18%), pontice (13,79%), european centrale (13,79%), mediteraneene (9,19%), balcanice (8,04%), carpatice (8,04%), dacice (6,89%).

Spectrul cariologic ne indicá prezenta speciilor poliploide (57,89%), diploide (39,47%). Indicele de diploidie are valoarea 0,68.

Fatä de umiditate, majoritatea speciilor sunt xerofile (48,19%) §i xeromezofile (45,78%), urmate fiind de spécii mezofile (6,02%). In functie de temperaturá, ponderea cea mai maré о au speciile moderat- termofile (43,37%) §i micro- mezoterme (40,96%). ín procente mai mici participá speciile microterme (8,43%) §i cele termofile (3,61%). ín ceea ce prive§te reactia solului, 65% sunt spécii slab acid- neutrofile, 12,5% sunt euriionice, 11,25% sunt acidoneutrofile, 6,25% sunt neutro- bazifile, iar 3,61% sunt acidofile.